Petrolul s-a ieftinit cu 1% pe fundalul îngrijorărilor legate de redresarea economiei chineze

Prețul petrolului a scăzut luni cu aproximativ 1%, ca urmare a îngrijorărilor legate de redresarea economică șovăitoare a Chinei și de întărirea dolarului, după șapte săptămâni de creșteri determinate de reducerea ofertei ca urmare a reducerilor OPEC+, scrie Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au scăzut cu 93 de cenți, sau aproximativ 1,1%, la 86,46 dolari pe baril, la ora 1237 GMT, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate a scăzut cu 1,03 dolari, sau aproximativ 1,2%, la 82,81 dolari pe baril.

„Petrolul se află de ceva timp în teritoriu de supracumpărare, sfidând așteptările privind o corecție. S-a concentrat în mod singular pe optimismul economic din SUA, excluzând vânturile tot mai puternice care suflă în zona euro și în China”, a declarat Vandana Hari, fondator al furnizorului de analiză a pieței petroliere Vanda Insights.

„O reechilibrare ar fi trebuit să aibă loc, dar s-ar putea să fie nevoie de o verificare a realității pe piețele din Statele Unite”, a spus ea.

Redresarea economică lentă a Chinei și un dolar american mai puternic ar putea deprima prețurile, dar OPEC+ a indicat că va face tot ce este necesar pentru a restrânge oferta și a stabiliza piețele, a declarat analistul Tina Teng de la CMC Markets.

Indicele dolarului american (.DXY) și-a extins câștigurile după ce o creștere ușor mai mare a prețurilor de producție din SUA în luna iulie a ridicat randamentele titlurilor de trezorerie, în ciuda așteptărilor că Rezerva Federală se află la sfârșitul perioadei de majorare a ratelor dobânzilor.

Un dolar mai puternic presează cererea de petrol, făcând ca marfa să fie mai scumpă pentru cumpărătorii care dețin alte monede.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #petrol #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.