Petrolul se îndreaptă spre a șaptea săptămână consecutivă de scădere a cotațiilor. Cerere slabă din China

Indicii de referință ai petrolului se îndreptau spre o a șaptea scădere săptămânală consecutivă, din cauza îngrijorărilor legate de un excedent de aprovizionare la nivel mondial și de cererea slabă din China, deși prețurile au recuperat teren vineri, după ce Arabia Saudită și Rusia au cerut ca mai mulți membri OPEC+ să se alăture reducerilor de producție, scrie Reuters.

Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 1,93 dolari, sau 2,6%, la 75,98 dolari pe baril la ora 0913 GMT, în timp ce contractele futures pentru petrolul american West Texas Intermediate au crescut cu 1,82 dolari, sau 2,6%, la 71,16 dolari pe baril. Brent-ul crescuse anterior cu 2 dolari.

În sesiunea precedentă, ambele referințe au scăzut la cel mai scăzut nivel de la sfârșitul lunii iunie, semn că mulți comercianți consideră că piața este supraofertă.

“Poziția tot mai slabă a OPEC+ de a oferi sprijin, împreună cu producția record a SUA și cu cifrele slabe ale importurilor de țiței din China nu pot însemna decât un singur lucru: există o abundență de petrol disponibil.”, a declarat Tamas Varga de la brokerul de petrol PVM într-o notă.

Arabia Saudită și Rusia, cei mai mari doi exportatori de petrol din lume, au cerut joi tuturor membrilor OPEC+ să se alăture unui acord privind reducerea producției pentru binele economiei mondiale.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, cunoscută sub numele de OPEC+, au convenit asupra unei reduceri combinate a producției de 2,2 milioane de barili pe zi (bpd) pentru primul trimestru al anului viitor.

“În ciuda promisiunilor membrilor OPEC+, vedem că producția totală a țărilor OPEC+ scade cu doar 350.000 bpd din decembrie 2023 până în ianuarie 2024”, a declarat Viktor Katona, analist principal de țiței la Kpler.

Este posibil ca unele dintre țările OPEC+ să nu-și respecte angajamentele din cauza bazelor de cotă încurcate și a dependenței de veniturile din hidrocarburi, a spus Katona.

Contractele futures pentru țițeiul Brent și WTI sunt pe cale să scadă cu 3,9% și, respectiv, 4% pentru această săptămână, cele mai mari pierderi din ultimele patru săptămâni.

Alimentând scăderea pieței, datele vamale chineze au arătat că importurile sale de țiței în noiembrie au scăzut cu 9% față de anul precedent, deoarece nivelurile ridicate ale stocurilor, indicatorii economici slabi și încetinirea comenzilor din partea rafinăriilor independente au slăbit cererea.

În Statele Unite, producția a rămas aproape de nivelul record de peste 13 milioane de bpd, au arătat miercuri datele Administrației americane pentru informații în domeniul energiei.

Piața așteaptă, de asemenea, indicii de politică monetară din raportul oficial lunar privind locurile de muncă din SUA, care va fi publicat în cursul zilei de vineri și care se așteaptă să arate o îmbunătățire a creșterii numărului de locuri de muncă în noiembrie și o creștere moderată a salariilor. Acest lucru ar consolida opinia că Rezerva Federală a SUA a terminat cu majorarea ratelor dobânzilor în acest ciclu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.