VIDEO Sectorul public și cel privat fac front comun: Motivul? Adaptarea serviciilor publice la nevoile business-ului

08 Dec. 2023, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Dec. 2023, 14:21 // Actual //  bani.md

Peste 100 de persoane din cadrul autorităților publice, mediului academic și de afaceri, organizațiilor societății civile, dar și experți din practica juridică și economică s-au întrunit vineri, 8 decembrie curent, în cadrul celei de a III-a ediție a Conferinței științifico-practice cu genericul „Adaptarea serviciilor publice la așteptările mediului de afaceri și provocările tehnologice actuale”.

Discuțiile în cadrul conferinței s-au referit la implementarea legislației europene din domeniul dreptului societăților comerciale în Republica Moldova, în contextul eforturilor naționale de pregătire pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Republica Moldova și-a asumat un parcurs curajos pe calea integrării europene, ceea ce presupune și o serie de condiționalități cărora trebuie să le facă față. În acest context, obiectul major al Agenției Servicii Publice pentru perioada imediat următoare este digitalizarea serviciilor publice.

„Dintre activitățile demarcate cu impact major în perioada imediat următoare, aș menționa crearea noilor registre informaționale și a unităților de drept, pe care ne dorim să le avem funcționale în vara anului 2024. În acest sens, doar într-un singur an, au fost scanate peste 8 mln. de file din arhiva unităților de drept, urmând să mai scanăm încă 8 mln. de file.

În aceste registre vor fi incluse toate entitățile juridice, nu doar societățile comerciale, dar și gospodăriile agricole, condominiile, organizațiile sindicale și patronale. Astfel în premieră au fost înregistrate peste 800 de gospodării țărănești, circa 1300 de condominii, absolut gratuit am înregistrat peste 8000 de organizații sindicale și patronale”, a precizat directorul ASP, Mircea Eșanu.

Mihai Lupașcu, secretar de Stat al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, a declarat, în debutul conferinței, că transformarea digitală este o evoluție inevitabilă către o societate echitabilă și inclusiva, unde accesul la serviciile publice digitale devine un drept fundamental, iar angajamentul nostru este să facem acest viitor digital o realitate.

Brian Wittnebel, Director Adjunct, Misiunea USAID Moldova, a propus Crearea platformei unde mediul academic, autoritățile publice și sectorul privat pot face schimb de idei privind provocările tehnologice cu care se confruntă sectorul privat cu scopul de a identifica cele mai optime soluții care contribuie la dezvoltarea în Republica Moldova a unei economii puternice, reziliente și favorabile pentru desfășurarea afacerilor.

Au fost discutat și alte aspecte aferente implementării dreptului afacerilor în Republica Moldova, cum ar fi rolul organului înregistrării de stat în implementarea cadrului normativ din aria prevenirii spălării banilor, finanțării terorismului și proliferării armelor nucleare, realizarea atribuțiilor Agenției Servicii Publice în realizarea mecanismului desemnării procentuale și a atribuirii statutului de utilitate publică etc.

Evenimentul a fost organizat de Agenția Servicii Publice și Academia de Studii Economice din Moldova cu susținerea Programului de Reformă Instituțională și Structurală în Moldova al USAID.

 

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.