Consiliul Mondial al Aurului: Geopolitica şi băncile centrale ar putea menţine cererea ridicată pentru aur în 2024

Preţurile aurului au atins un alt record în această săptămână, după un an 2023 puternic, iar o combinaţie de tensiuni geopolitice şi cumpărarea continuă de către băncile centrale ar trebui să facă ca cererea să rămână ridicată anul viitor, potrivit Consiliului Mondial al Aurului, citat de CNBC.

Preţul metalului galben a depăşit luni 2.100 de dolari pe uncie, iar preţurile spot au oscilat vineri la aproximativ 2.030 de dolari pe uncie.

În raportul său Gold Outlook 2024 publicat joi, Consiliul Mondial al Aurului a remarcat că mulţi economişti anticipează acum ”o aterizare lină” a economiei SUA, respectiv că Rezerva Federală va readuce inflaţia în ţintă fără a declanşa o recesiune.

Consiliul Mondial al Aurului (care reprezintă companiile miniere de aur) a remarcat că, din punct de vedere istoric, mediile de aterizare lină ” a economiilor nu au fost deosebit de atractive pentru aur, ceea ce a dus la randamente medii scăzute sau chiar uşor negative”.

”De data aceasta, tensiunile geopolitice crescute într-un an electoral cheie pentru multe economii majore, combinate cu cumpărarea continuă de către băncile centrale, ar putea oferi un sprijin suplimentar pentru aur”, a adăugat WGC.
Cele mai semnificative două evenimente pentru cererea de aur din 2023 au fost prăbuşirea Băncii Silicon Valley din SUA şi atacul Hamas asupra Israelului, a spus WGC, estimând că evenimentele geopolitice au adăugat între 3% şi 6% la preţul aurului pe parcursul anului.

”Într-un an în care au loc alegeri majore la nivel global, inclusiv în SUA, UE, India şi Taiwan, nevoia investitorilor de acoperire a portofoliului va fi probabil mai mare decât în mod normal”, se arată în raport, în perspectiva anului 2024.

Un alt factor de susţinere pentru metalul galben în perspectivă este achiziţionarea în continuare de către băncile centrale, potrivit Consiliului Mondial al Aurului.

Băncile centrale au reprezentat o sursă majoră de cerere pe piaţa mondială a aurului în ultimii doi ani, iar 2023 va fi probabil un an record.

WGC se aşteaptă ca acest lucru să continue în 2024.

Reade a spus că organizaţia a fost surprinsă de creşterea semnificativă a achiziţiilor băncilor centrale în 2022 şi că ritmul de cumpărare a continuat şi în acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cerere #aur #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a continuat să crească în 2026. La sfârșitul lunii august, soldul datoriei de stat a ajuns la 147,73 miliarde de lei, cu 14,95 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut, arată datele Ministerului Finanțelor.

Raportat la nivelul de aproximativ 132,8 miliarde de lei înregistrat la finele anului 2025, creșterea din primele opt luni ale anului reprezintă circa 11,3%. Datoria ajunge astfel la aproximativ 38,1% din PIB-ul prognozat pentru 2026, estimat de autorități la 388 miliarde de lei.

Astfel, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă sunt scadente în decurs de un an, în condițiile în care plafonul stabilit este de maximum 90%. Totodată, ponderea datoriei de stat cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 62,5%, peste limita de 60% prevăzută de program.

Asta înseamnă o expunere mai mare atât la riscul de refinanțare, cât și la evoluția dobânzilor. În același timp, ponderea datoriei care ajunge la scadență în următoarele 12 luni este de 33,7% din total, foarte aproape de plafonul de 35%. Maturitatea medie a datoriei rămâne însă peste pragul minim stabilit, la 7,7 ani.

Datele Ministerului Finanțelor arată și o schimbare în structura datoriei externe. La 31 august, aceasta se ridica la 5,18 miliarde de dolari, comparativ cu 4,81 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 369 milioane de dolari, sau 7,7%.

Mai mult, ponderea datoriei externe cu dobândă flotantă a urcat de la 49,7% la sfârșitul lui 2025 la 54,4% în august 2026, în timp ce partea cu dobândă fixă a coborât la 45,6%.

August a fost și luna cu cea mai mare finanțare netă din seria lunară prezentată de Ministerul Finanțelor. Statul a atras surse de finanțare de aproape 9 miliarde de lei, a efectuat rambursări de 4,18 miliarde de lei și a încheiat luna cu o finanțare netă pozitivă de 4,82 miliarde de lei. Pentru comparație, în iunie finanțarea netă fusese negativă, de minus 727 milioane de lei.

Pe piața internă, băncile continuă să fie principalii deținători ai valorilor mobiliare de stat, în timp ce prezența investitorilor străini rămâne aproape simbolică. Nerezidenții dețin doar 0,03% din totalul VMS aflate în circulație.

#datorie #bani #finanțe