Bălegarul adus în fața Guvernului nu l-a speriat pe Recean! Fermieri pleacă dezamăgiți din Capitală

După discuțiile intense dintre fermieri și reprezentanții Guvernului, agricultorii au hotărât să retragă tehnica agricolă care a blocat Piața Marii Adunări Naționale (PMAN). Cu toate acestea, fermierii afirmă că protestul nu se încheie aici și vor continua să își facă auzită vocea în raioanele țării.

Președintele Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, a declarat că, deși se suspendă protestul în PMAN, lupta agricultorilor nu se oprește. Înainte de a părăsi piața, fermierii au făcut o scurtă oprire la Ministerul Agriculturii pentru a lăsa un mesaj.

„Protestul se suspendă și nu se oprește. Continuăm lupta în teritoriu, iar chiar azi protestul nostru se va solda cu mișcarea tehnică. Chiar dacă plecăm, o să facem gălăgie, iar ultimul act va fi după noi”, a subliniat Slusari.

În dimineața zilei de astăzi, într-un comunicat de presă emis astăzi, Asociația Forța Fermierilor a dezvăluit că Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a furnizat informații false cu privire la acordurile și sprijinul acordat fermierilor. Este vorba de lista fermierilor care au probleme cu rambursarea creditelor, dar și motorina care le-ar fi fost livrată.

În data de 30 noiembrie fermierii au adus saci cu balegă și fân în fața Guvernului. De asemenea, agricultorii au scos mai multe lăzi cu struguri în stradă.

Protestul a început după ce, acum două săptămâni, fermierii au exprimat nemulțumirea lor printr-un protest sonor în PMAN, imediat după ce au ascultat briefingul ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea. Au semnalat că se află în pragul falimentului, presați de datorii, și au cerut Guvernului un moratoriu asupra penalităților și executării silite, o solicitare care a fost respinsă anterior.

Printre revendicările fermierilor se numără și compensații din fondul de subvenționare pentru produsele de floarea-soarelui și porumb. Guvernul alocase anterior 200 de milioane de lei pentru compensarea fermierilor afectați de criza de anul trecut la culturile de grâu, orz și rapiță, însă fermierii susțin că suma este insuficientă și ar fi necesare 700 de milioane de lei pentru a acoperi integral pierderile. Guvernul anunțase anterior că a solicitat ajutor extern în acest sens. Protestul fermierilor marchează o nouă etapă a tensiunilor din sectorul agricol și ilustrează nevoia continuă de dialog și rezolvare a problemelor cu care se confruntă această comunitate vitală pentru economia țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a continuat să crească în 2026. La sfârșitul lunii august, soldul datoriei de stat a ajuns la 147,73 miliarde de lei, cu 14,95 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut, arată datele Ministerului Finanțelor.

Raportat la nivelul de aproximativ 132,8 miliarde de lei înregistrat la finele anului 2025, creșterea din primele opt luni ale anului reprezintă circa 11,3%. Datoria ajunge astfel la aproximativ 38,1% din PIB-ul prognozat pentru 2026, estimat de autorități la 388 miliarde de lei.

Astfel, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă sunt scadente în decurs de un an, în condițiile în care plafonul stabilit este de maximum 90%. Totodată, ponderea datoriei de stat cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 62,5%, peste limita de 60% prevăzută de program.

Asta înseamnă o expunere mai mare atât la riscul de refinanțare, cât și la evoluția dobânzilor. În același timp, ponderea datoriei care ajunge la scadență în următoarele 12 luni este de 33,7% din total, foarte aproape de plafonul de 35%. Maturitatea medie a datoriei rămâne însă peste pragul minim stabilit, la 7,7 ani.

Datele Ministerului Finanțelor arată și o schimbare în structura datoriei externe. La 31 august, aceasta se ridica la 5,18 miliarde de dolari, comparativ cu 4,81 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 369 milioane de dolari, sau 7,7%.

Mai mult, ponderea datoriei externe cu dobândă flotantă a urcat de la 49,7% la sfârșitul lui 2025 la 54,4% în august 2026, în timp ce partea cu dobândă fixă a coborât la 45,6%.

August a fost și luna cu cea mai mare finanțare netă din seria lunară prezentată de Ministerul Finanțelor. Statul a atras surse de finanțare de aproape 9 miliarde de lei, a efectuat rambursări de 4,18 miliarde de lei și a încheiat luna cu o finanțare netă pozitivă de 4,82 miliarde de lei. Pentru comparație, în iunie finanțarea netă fusese negativă, de minus 727 milioane de lei.

Pe piața internă, băncile continuă să fie principalii deținători ai valorilor mobiliare de stat, în timp ce prezența investitorilor străini rămâne aproape simbolică. Nerezidenții dețin doar 0,03% din totalul VMS aflate în circulație.