Piaţa bombelor nucleare ar putea creşte cu 73% până în 2030. Războiul dintre Rusia şi Ucraina stimulează cheltuielile

04 Apr. 2022, 17:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Apr. 2022, 17:34 // Actual //  bani.md

Piaţa mondială a rachetelor şi bombelor nucleare ar trebui să depăşească 126 de miliarde de dolari în zece ani, în creştere cu aproape 73% faţă de nivelul din 2020, potrivit unui raport publicat luni de Allied Market Research, în condiţiile în care agresiunea Rusiei în Ucraina stimulează cheltuielile militare.

Valoarea pieţei ar urma să înregistreze un salt de 72,6% faţă de estimarea firmei de cercetare cu sediul în Portland, de aproape 73 de miliarde de dolari în 2020, când întârzierile COVID-19 şi realocarea fondurilor pentru a sprijini criza din domeniul sănătăţii au „afectat grav” sectorul apărării, notează Reuters.

O creştere a conflictelor geopolitice şi bugete militare mai mari ar împinge probabil această cifră în sus cu o rată anuală compusă de 5,4% până în 2030, potrivit raportului.

Preşedintele SUA, Joe Biden, a solicitat săptămâna trecută un buget record pentru apărarea naţională pe timp de pace, care ar urma să acorde prioritate modernizării „triadei” nucleare formate din submarine cu rachete balistice, bombardiere şi rachete terestre.

Raportul a prezis că cererea de focoase nucleare de mici dimensiuni, care pot fi lansate cu uşurinţă prin intermediul avioanelor şi al rachetelor terestre, va alimenta o creştere mai rapidă în aceste segmente, deşi rachetele balistice lansate de pe submarine (SLBM) reprezentau un sfert din piaţă în 2020.

În timp ce America de Nord a dominat mai mult de jumătate din piaţa mondială în 2020, raportul a prezis că cea mai rapidă creştere va veni din regiunea Asia-Pacific, pe fondul iniţiativelor Indiei, Pakistanului şi Chinei de a-şi consolida arsenalele nucleare.

Marea Britanie, China, Franţa, Rusia şi Statele Unite au emis la începutul anului o declaraţie comună în care au afirmat că nu pot exista câştigători într-un război nuclear şi că acesta trebuie evitat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

07 Sept. 2026, 08:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
07 Sept. 2026, 08:45 // Actual //  Grîu Tatiana

În centrul Chișinăului se află unul dintre cele mai vechi și valoroase spații culturale ale Republicii Moldova: Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Fondat în anul 1889, este cel mai vechi muzeu din țară și unul dintre cele mai importante centre de cercetare și conservare a patrimoniului natural și etnografic.

Clădirea, proiectată de arhitectul Vladimir Țîganco, este una dintre cele mai originale construcții din Chișinău. Arhitectura sa este inspirată din stilul mauritan, specific țărilor islamice din nordul Africii. Fațada simetrică este decorată cu panouri policrome din maiolică, ferestre în formă de potcoavă și ornamente decorative. În interior, vizitatorii pot observa vitralii policrome și elemente epigrafice inspirate din arta orientală.

De-a lungul timpului, muzeul și-a extins domeniul de activitate. Dintr-un muzeu agricol, instituția a devenit un centru complex dedicat naturii, culturii tradiționale și evoluției societății pe teritoriul Basarabiei, iar mai târziu al Republicii Moldova.

Expoziția permanentă a muzeului poartă genericul „Natura. Omul. Cultura”. Amenajată pe o suprafață de peste 2000 de metri pătrați, aceasta prezintă evoluția lumii organice, relația dintre om și natură, utilizarea resurselor naturale și particularitățile mediului din Republica Moldova.

Unul dintre cele mai impresionante exponate este scheletul unui Deinotherium gigantissimum, descoperit în 1961 lângă satul Pripiceni-Rezeși. Cu o lungime de aproximativ șase metri și o înălțime de patru metri, acesta este unul dintre cele mai mari schelete ale acestei specii descoperite vreodată.

Colecțiile muzeului includ peste 200 de mii de piese: obiecte etnografice, costume tradiționale, covoare basarabene, colecții zoologice și botanice, dar și tezaure arheologice descoperite în diferite zone ale țării. Printre acestea se numără tezaurele de la Cărbuna, Valea-Rusului sau Lărguța, unde au fost găsite monede din secolul IV î.e.n. cu efigia regelui Macedoniei Filip al II-lea.

Pe teritoriul muzeului se află și o Grădină Botanică, amenajată încă din 1906. Aici sunt cultivate cele mai răspândite specii de plante, arbori și arbuști din Republica Moldova. În cadrul grădinii funcționează și un vivariu, unde pot fi văzute păsări rare, reptile și pești.

De mai bine de un secol, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală rămâne unul dintre cele mai importante centre științifice și culturale ale țării. Colecțiile sale spun povestea naturii și a tradițiilor moldovenești, iar fiecare sală îi poartă pe vizitatori într-o călătorie prin istoria și identitatea acestui spațiu. Muzeul poate fi vizitat de marți până miercuri între orele 10:00 și 18:00, iar de joi până duminică între orele 10:00 și 17:00.