Goldman Sachs, „banca bogaţilor din SUA”: Dolarul riscă să-şi piardă din dominanţă şi poate ajunge un jucător secundar

Gigantul bancar Goldman Sachs a avertizat că dolarul american se confruntă cu riscuri care i-ar putea şterge statutul dominant la nivel global, adăugând că moneda are de a face cu o serie de probleme similare celor cu care s-a înfruntat lira sterlină la începutul secolului trecut, notează Business Insider.

Sancţiunile impuse Federaţiei Ruse de către statele vestice ridică deja semne de întrebare cu privire la faptul că unele ţări ar începe să folosească mai puţin dolarul american, deciziile putând fi luate pe fondul temerilor privind nivelul de putere pe care îl câştigă Statele Unite datorită dolarului.

Goldman Sachs notează în acest sens evoluţia lirei sterline, care era cândva moneda de rezervă la nivel mondial, înainte de ascensiunea dolarului de la mijlocul secolului al XX-lea.

Printre provocările actuale se numără faptul că Statele Unite deţin o cotă mică din comerţul global prin comparaţie cu dominanţa exercitată de dolar în sistemele globale de plăţi, ţara având o „poziţie pe active nete străine” în stare de deteriorare. Totodată, SUA se confruntă actualmente cu o serie de probleme geopolitice, precum războiul dintre Rusia şi Ucraina.

Christina Tessari, economist în cadrul Goldman, spune că gradul ridicat de datorii al SUA, rezultat din statutul său de mare importator de bunuri, ar putea reprezenta, de asemenea, o problemă.

Anterior, investitorii internaţionali au devenit tot mai reticenţi în ceea ce priveşte lira sterlină, după ce Regatul Unit a înregistrat datorii imense în timpul celui de al Doilea Război Mondial.

„Dacă datoriile în valută pot creşte similar produsului intern brut, străinii s-ar putea sătura să deţină respectiva moneda”, se arată într-o analiză a Goldman.

Săptămâna trecută, directorul adjunct al Fondului Monetar Internaţional, Gita Gopinath, a declarat că sancţiunile lansate împotriva Kremlinului ar putea fragmenta sistemul global şi au şansa de a afecta performanţa dolarului american.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#previziuni #dolar #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea publicului despre cine încearcă să influențeze deciziile la nivelul instituțiilor europene, permite anumitor activități să treacă neobservate, se arată în document.

Registrul de transparenţă al UE are elemente pozitive şi informează cetăţenii cu privire la influenţa potenţială a lobbiştilor. Acest registru are însă unele deficienţe şi lacune în informaţii, care reduc din transparenţa activităţilor de lobby din cele mai mari trei instituţii ale UE. În plus, lobbiştii pot ocoli registrul pentru o serie de interacţiuni prin care pot influenţa totuşi legiuitorii UE, conform Agerpres.

Jorg Kristijan Petrovic, membrul Curţii care a condus acest audit, susține că mecanismul trebuie întărit pentru a avea efectul scontat.

„Registrul de transparenţă al UE trebuie să devină mai puternic, în aşa fel încât să nu fie doar un tigru de hârtie. Registrul aduce informaţii utile, dar nu este o soluţie-miracol. O serie de interacţiuni de lobby pe lângă legiuitorii UE pot avea loc la adăpost de privirile publicului, ceea ce reduce transparenţa şi erodează încrederea cetăţenilor”, a afirmat acesta.

Auditorii critică faptul că lobbiştii trebuie să fie înscrişi în registru doar pentru reuniunile cu cei mai înalţi membri ai personalului şi că sunt raportate doar reuniunile preprogramate. Întâlnirile spontane, conversaţiile telefonice neprogramate şi schimburile de e-mailuri nu trebuie consemnate oficial, iar lobbyiştii nu au obligaţia de a fi înscrişi în registru pentru a se putea întâlni cu angajaţi ai instituţiilor sub nivelul de director-general (adică majoritatea angajaţilor). Deşi instituţiile iau măsuri pentru a mări transparenţa şi a încuraja înregistrarea, ceea ce conduce la mai multe informaţii publicate cu privire la reuniunile şi activităţile cu lobbişti înregistraţi, această publicare nu este sistematică.

În plus, verificările datelor comunicate de lobbyişti ar trebui şi ele îmbunătăţite, în special din cauza riscului ca ONG-urile finanţate de terţe părţi să nu îşi prezinte sursele de finanţare, declarând doar că îşi reprezintă interesele proprii sau interesele colective ale membrilor lor. O treime din ONG-urile înregistrate se declaraseră în această categorie. În fine, site-ul web al registrului prezintă unele limitări importante, în sensul că informaţiile legate de aspecte esenţiale ale activităţilor de lobby nu sunt suficiente pentru a permite controlul public. În plus, site-ul ar trebui să fie mai uşor de utilizat.

Numărul lobbyiştilor înscrişi în registrul de transparenţă al UE a crescut considerabil de la crearea acestuia, mai precis de la aproximativ 5.500 în 2012 la circa 12.500 în 2024. Registrul este voluntar şi are la bază un acord interinstituţional, care nu este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Prin urmare, nu se pot impune sancţiuni în baza acestui acord, spre deosebire de dispoziţiile în materie de lobby din unele ţări din UE, care, în plus, acoperă o gamă mai largă de membri ai personalului.

De exemplu, o organizaţie neguvernamentală identificată în „Qatargate” nu era înregistrată, dar a coorganizat o conferinţă la Parlament în iunie 2022. În acelaşi timp, măsurile coercitive pe care instituţiile le pot lua pentru a se asigura că lobbyiştii respectă cerinţele de înregistrare şi de furnizare de informaţii nu sunt suficiente. În medie, între 2019 şi 2022, aproape 1.000 de lobbyişti au fost eliminaţi în fiecare an din registru, din motive administrative. În schimb, doar şase au fost eliminaţi în urma unor anchete.