Piața imobiliară! Prețurile locuințelor iau o turnură neașteptată în Capitală

La finele primului trimestru al anului 2024, în municipiul Chișinău s-a înregistrat o creștere accelerată a prețurilor de ofertă pentru proprietățile rezidențiale în comparație cu trimestrul precedent. Potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Indicele Prețurilor la Proprietățile Rezidențiale (RPPI) pentru perioada de referință a constituit 156,3%, ceea ce reprezintă o creștere de 9,8 puncte procentuale față de sfârșitul trimestrului IV 2023 și o creștere de 9,4 puncte procentuale față de sfârșitul trimestrului I al anului trecut.

Conform datelor BNM, indicele RPPI corespunzător prețurilor pe piața imobiliară rezidențială primară a fost de 166,2%, în creștere cu 8,5 puncte procentuale față de trimestrul IV 2023 și cu 10,7 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent. În același timp, indicele RPPI corespunzător prețurilor pe piața imobiliară rezidențială secundară a constituit 150,3%, în creștere cu 10,4 puncte procentuale față de trimestrul IV 2023 și cu 8,9 puncte procentuale față de trimestrul I 2023.

Indicele RPPI reprezintă o măsură a evoluției prețurilor la proprietățile rezidențiale din Chișinău și este esențial pentru analiza evoluțiilor și riscurilor legate de piața imobiliară. Acesta descrie gradul de relație dintre piața imobiliară și sustenabilitatea financiară.

În prezent, acoperirea indicelui RPPI este limitată la municipiul Chișinău și include evoluțiile atât pe piața primară (proprietăți tranzacționate pentru prima dată), cât și pe piața secundară (proprietăți aflate deja pe piață). Banca Națională a Moldovei colectează date privind ofertele de vânzare a proprietăților de pe o gamă largă de platforme de listare, utilizând un algoritm de „web scraping”. Indicele RPPI este calculat trimestrial pe baza proprietăților listate pentru vânzare în cursul trimestrului relevant, iar ponderile de agregare sunt actualizate anual, reprezentând o medie a numărului total de tranzacții din ultimii trei ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #pret #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.