Piața imobiliară! Schimbare surprinzătoare. Ce se va întâmpla cu cererea și oferta de apartamente

În următoarele luni se va înregistra o ieftinire a creditelor ipotecare, o creștere a competiției băncilor comerciale pentru clienți, o dorință tot mai mare a instituțiilor financiare de a oferi credite și o cerință acerbă a moldovenilor de a lua credite. Dobânda medie la creditele ipotecare scade lunar și va ajunge sub 10% în următoarea perioadă, ceea ce va însemna o înviorare a creditelor ipotecare noi, a explicat economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea săptămânală „Analize economice”.

Analistul economic afirmă că a avut piața imobiliară a stagna în anul 2022 și mai stagnează și în 2023. Însă acum, se simte o înviorare. La capitolul credite ipotecare noi se observă că se i-au mai multe decât s-au luat patru luni în urmă. Lucru care se va accelera în următoarele luni. Însă, după cum afirmă economistul, cererea care va începe să apară nu va fi acoperită cu ofertă. „În trimestru unu din 2023 au fost date în exploatare 324 de mii de metri pătrați de locuințe. Cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. În trimestru patru din 2021 au fost dați în exploatare 900 de mii de metri pătrați de locuințe. Această scădere dramatică are loc, aproape exclusiv, în municipiul Chișinău. În ultimele două trimestre avem un volum nesemnificativ de locuințe date în exploatare. Am putea avea o altă criză, când brusc prețurile la apartamentele noi vor crește speculativ. Autoritățile trebuie să fie atente la calitatea construcțiiilor, care ar putea să nu fie cea care trebuie pe fundalul cererii ridicate”, a afirmat analistul economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„În 2023 este o stagnare a prețului la apartamente, atât la cele vechi și și la cele noi. Salariul crește nominal, euro se depreciază. În trimestrul doi din 2023 era nevoie ca un moldovean să muncească 7,7 ani pentru un apartament de 70 de metri păstrați. Cel mai mic preț și cel mai accesibil an de la independență încoace, cu excepția apartamentelor noi. Anticipez că în trimestrul patru din 2023 prețul apartamentelor va crește lent, salariul la crește, vom ajunge practic la 7 ani. Accesibilitatea apartamentelor vine la un nivel mai bun decât până la criză. Banii se ieftinesc, iar băcnile au un surplus de bani și nu au ce face cu ei. Toate acestea mă fac să cred că în următoarele luni vom avea o ieftinire a creditelor ipotecare, o creștere a competiției băncilor pentru clienți, o dorință din ce în ce mare mare a băncilor de a da credite și o dorință mai mare a oamenilor de a lua credite. Problema este într-un număr mic de apartamente noi date în exploatare din ultimii 20 de ani. Ramura construcției este ramura economiei care anul trecut a pierdut cele mai multe forțe de muncă”, a conchis Veaceslav Ioniță.

#imobil #cerere #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.