Ce este bomba cu dispersie, arma interzisă pe care Ucraina o va primi

Ce sunt muniţiile cu dispersie?

Muniţiile cu dispersie sunt o metodă de lansare a unui număr mare de mici bombe de la o rachetă, o rachetă sau un obuz de artilerie care le împrăştie în zbor pe o suprafaţă mare.

Acestea sunt destinate să explodeze la impact, dar o proporţie semnificativă dintre ele sunt „ratate”, ceea ce înseamnă că nu explodează iniţial – acest lucru se întâmplă mai ales dacă aterizează pe un teren umed sau moale, scrie BBC.

Ele pot exploda ulterior, la o dată ulterioară, când sunt activate de mişcări umane, ucigând sau mutilând victima.

Din punct de vedere militar, acestea pot fi îngrozitor de eficiente atunci când sunt folosite împotriva trupelor terestre aflate în tranşee şi poziţii fortificate, făcând ca zone mari să devină prea periculoase până când nu sunt curăţate cu grijă.

De ce sunt interzise?

Peste 100 de ţări, inclusiv Regatul Unit, Franţa şi Germania, au semnat un tratat internaţional – Convenţia privind muniţiile cu dispersie – care interzice utilizarea sau stocarea acestor arme din cauza efectului lor asupra populaţiei civile.

Copiii sunt în mod special predispuşi la rănire, deoarece bombele pot semăna cu o jucărie mică lăsată într-o zonă rezidenţială sau agricolă şi sunt adesea atinse din curiozitate.

Grupurile pentru drepturile omului au descris muniţiile cu dispersie ca fiind „abominabile” şi chiar o crimă de război.

De ce le cere Ucraina?

Atât Rusia, cât şi Ucraina folosesc muniţii cu dispersie de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, în februarie 2022.

Niciuna dintre ele nu a semnat tratatul care le interzice. Nici SUA, dar aceasta a criticat anterior utilizarea extinsă a armelor de către Rusia.

Se pare că muniţiile cu dispersie ruseşti au o „rată de ratare” de 40%, ceea ce înseamnă că un număr mare rămâne un pericol pe teren.

Forţele ucrainene se confruntă cu o criză de obuze de artilerie, în mare parte pentru că, la fel ca şi ruşii, le consumă într-un ritm extraordinar de ridicat, iar aliaţii occidentali nu le pot înlocui în ritmul în care sunt cerute, potrivit BBC.

În fronturile de luptă în mare parte statice şi măcinate din sudul şi estul Ucrainei, artileria a devenit o armă cheie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Patru consorții ar urma să construiască centrale eoliene de 170 MW în Republica Moldova, iar proiectele vor include și baterii de stocare a energiei. Ministerul Energiei a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului prin care propune acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor desemnați câștigători ai unei licitații organizate pentru dezvoltarea centralelor eoliene terestre.

Licitația a vizat o capacitate sprijinită de până la 170 MW, iar condiția principală a fost instalarea unei capacități minime de stocare de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană sprijinită. În total, cele șapte oferte declarate câștigătoare însumează 170 MW de capacitate sprijinită și 150,57 MWh de capacități de stocare, în timp ce puterea instalată totală a centralelor ajunge la 181,5 MW.

Cel mai mare pachet de proiecte aparține consorțiului „Lumina Noastră”, care va dezvolta patru centrale cu o capacitate totală de 54 MW. Acestea sunt prevăzute la Hîrtop, raionul Cimișlia – 10 MW, Rădeni, raionul Strășeni – 12 MW, Olănești, raionul Ștefan Vodă – 8 MW, și Negureni, raionul Telenești – 24 MW. Pentru fiecare proiect este prevăzută o capacitate de stocare de 30 MWh.

Un proiect de 40,5 MW va fi realizat de consorțiul „Navitas Energy” și „Elteprod Invest”, la Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, cu o baterie de stocare de 10,125 MWh. Tot la Cioburciu este prevăzut un proiect de 35 MW al consorțiului „Leafwind Energy” și „Oromaxmontaj”, cu o capacitate de stocare de 10,32 MWh.

Al patrulea câștigător este consorțiul „Summa FIBA Enerji”, care va dezvolta o centrală cu o putere instalată de 52 MW în raionul Criuleni. Statutul de producător eligibil mare se acordă însă pentru 40,5 MW, iar capacitatea de stocare aferentă este de 10,125 MWh. Pentru această centrală va fi necesară separarea fizică și contorizarea distinctă a energiei pentru partea sprijinită prin schema de stat și pentru energia comercializată pe piață.

În total, în cadrul procedurii au fost depuse 16 oferte, dintre care 14 au fost admise și calificate în etapa finală. Câștigătorii au fost desemnați pe principiul celui mai mic preț. Prețurile ofertate de proiectele selectate variază între 1,2398 și 1,2528 lei/kWh, iar documentul indică un preț mediu ponderat de aproximativ 1,2467 lei/kWh.

Proiectele vor beneficia de schema de sprijin „preț fix/prima variabilă”, autorizată de Consiliul Concurenței. Energia produsă direct de centralele eoliene va fi eligibilă pentru această schemă, în timp ce energia preluată din rețea și ulterior livrată înapoi prin baterii nu va beneficia de sprijin și va fi decontată la prețul pieței.

Investitorii vor avea la dispoziție cel mult 36 de luni de la publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial pentru a pune în funcțiune centralele și instalațiile de stocare. Furnizorul central de energie electrică urmează să semneze contractele de achiziție în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Ministerul Energiei susține că măsura va contribui la consolidarea securității energetice și la obiectivul Republicii Moldova ca, până în 2030, 27% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile.

#parcuri eoliene #energie regenerabilă