Piața smartphone-urilor pliabile crește spectaculos

Dominată copios de Samsung, piața smartphone-urilor pliabile a avut un trimestru excelent, cu o creștere care va da și mai multă încredere producătorilor. Rezultatele din cel de-al treilea trimestru al anului arată că utilizatorii sunt dispuși să cumpere smartphone-uri pliabile, dacă principala barieră – prețul prea mare – cade. În T3, au fost livrate 2,6 milioane de smartphone-uri pliabile, conform DSCC. Față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea este de 480%, iar față de trimestrul anterior piața a crescut cu 215%.

Samsung domină copios piața smartphone-urilor pliabile, din care deține 93%. Conform analiștilor, Samsung a reușit să crească în ultimul trimestru în primul rând datorită reducerii prețurilor și derulării unor programe avantajoase de înlocuire a modelelor vechi, potrivit profit.ro.

Galaxy Z Flip 3, care costă 1.000 de euro, este cel mai popular model de smartphone pliabil al momentului. Acesta are o cotă de 60% din piață. La mare distanță de Samsung, cu presiunea embargoului american de gât, vin cei de la Huawei, care dețin 6% dintr-o piață pe care încă nu a intrat Apple. DSCC estimează că piața va crește într-un ritm asemănător și în ultimul trimestru al anului, când se așteaptă să fie livrate 3,8 milioane de unități.

#vanzari #smartphone #telefoane

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.