De ce compania miliardului rus Deripaska nu mai vrea să reabiliteze drumuri în Republica Moldova

21 Dec. 2021, 09:14
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Dec. 2021, 09:14 // Actual //  bani.md

Republica Moldova are probleme cu capacitatea de absorbție a banilor pentru construcția drumurilor, în condițiile în care majoritatea proiectelor de reabilitare a drumurilor sunt în întârziere.

Este nevoie să creștem capacitățile instituționale – Administrația de stat a Drumurilor, ministerelor, societăților pe acțiuni din domeniul drumurilor, ca cel puțin lucrul birocratic să se miște repede. Pe de altă parte, companiile din sectorul privat trebuie să învețe să nu tergiverseze, să cumpere tehnică, să investească în specialiști, să cheme experți străini dacă este nevoie” a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu la o emisiune la PrimeTV.

Potrivit oficialului, aproape toate proiectele internaționale pe care le are Republica Moldova sunt în întârziere.

Am discutat cu Banca Mondială un proiect de 120 mil. USD pentru reabilitarea coridoarelor din raioane și am întrebat dacă putem accesa mai mult. Răspunsul a fost că instituția financiară a oferit 80 mil. USD și nu au fot valorificați timp de ce cinci ani. Cei de la Banca Mondială au spus că ne dau 120 mil. USD și dacă arătăm capacitate de absorbție pentru construcția a drumurilor ne dau mai mult”, a mai spus Spînu.

Ministrul afirmă, că în Republica Moldova sunt probleme cu companiile care reabilitează drumurile.

Cei de bună credință au plecat. Este vorba de Strabag, care a reabilitat drumul Sărătenii Vechi – Soroca. Au plecat pentru că nu li s-a plătit în termen anumite sume. Au acționat Republica Moldova în arbitraj și au câștigat și acum plătim acele restanțe, dobânzi și penalități. A plecat o companie bună”, a menționat Spînu.

În anul 2012, Strabag a câștigat un contract de 34,6 mil. de euro pentru reabilitarea a 48 km din drumul Sărătenii Vechi – Soroca. În luna aprilie a acestui an, întreprinderea de stat Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) a pierdut și la Curtea Supremă de Justiție litigiul cu firma austriacă Strabag AG și urmează să achite despăgubiri de circa 8,4 milioane de euro (peste 181 milioane de lei) pentru lucrările executate de Strabag.

Strabag este unul dintre cele mai mari concerne de construcţii din Europa. Are aproximativ 73.600 de angajaţi. Principalii acţionari ai Strabag sunt Haselsteiner Group (29,5%), Raiffeisen NÖ-Wien Group (15,5%), UNIQA Group (15,0%) şi Rasperia Trading Limited, controlată de Oleg Deripaska (30%).

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.