De ce compania miliardului rus Deripaska nu mai vrea să reabiliteze drumuri în Republica Moldova

Republica Moldova are probleme cu capacitatea de absorbție a banilor pentru construcția drumurilor, în condițiile în care majoritatea proiectelor de reabilitare a drumurilor sunt în întârziere.

Este nevoie să creștem capacitățile instituționale – Administrația de stat a Drumurilor, ministerelor, societăților pe acțiuni din domeniul drumurilor, ca cel puțin lucrul birocratic să se miște repede. Pe de altă parte, companiile din sectorul privat trebuie să învețe să nu tergiverseze, să cumpere tehnică, să investească în specialiști, să cheme experți străini dacă este nevoie” a declarat ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu la o emisiune la PrimeTV.

Potrivit oficialului, aproape toate proiectele internaționale pe care le are Republica Moldova sunt în întârziere.

Am discutat cu Banca Mondială un proiect de 120 mil. USD pentru reabilitarea coridoarelor din raioane și am întrebat dacă putem accesa mai mult. Răspunsul a fost că instituția financiară a oferit 80 mil. USD și nu au fot valorificați timp de ce cinci ani. Cei de la Banca Mondială au spus că ne dau 120 mil. USD și dacă arătăm capacitate de absorbție pentru construcția a drumurilor ne dau mai mult”, a mai spus Spînu.

Ministrul afirmă, că în Republica Moldova sunt probleme cu companiile care reabilitează drumurile.

Cei de bună credință au plecat. Este vorba de Strabag, care a reabilitat drumul Sărătenii Vechi – Soroca. Au plecat pentru că nu li s-a plătit în termen anumite sume. Au acționat Republica Moldova în arbitraj și au câștigat și acum plătim acele restanțe, dobânzi și penalități. A plecat o companie bună”, a menționat Spînu.

În anul 2012, Strabag a câștigat un contract de 34,6 mil. de euro pentru reabilitarea a 48 km din drumul Sărătenii Vechi – Soroca. În luna aprilie a acestui an, întreprinderea de stat Administrația de Stat a Drumurilor (ASD) a pierdut și la Curtea Supremă de Justiție litigiul cu firma austriacă Strabag AG și urmează să achite despăgubiri de circa 8,4 milioane de euro (peste 181 milioane de lei) pentru lucrările executate de Strabag.

Strabag este unul dintre cele mai mari concerne de construcţii din Europa. Are aproximativ 73.600 de angajaţi. Principalii acţionari ai Strabag sunt Haselsteiner Group (29,5%), Raiffeisen NÖ-Wien Group (15,5%), UNIQA Group (15,0%) şi Rasperia Trading Limited, controlată de Oleg Deripaska (30%).

#reabilitare #drumuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive