PIB-ul Moldovei, încă sub nivelul de acum 34 de ani

26 Aug. 2025, 08:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Aug. 2025, 08:41 // Actual //  Ursu Victor

La 34 de ani de la proclamarea independenței, economia Republicii Moldova rămâne marcată de un tablou contradictoriu: PIB-ul și sectoarele industrial și agricol nu au recuperat încă pierderile din anii ’90, în timp ce salariile și pensiile au înregistrat progrese semnificative.

Concluziile aparțin expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentate vineri, 22 august 2025, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”. Potrivit estimărilor, în 2025 PIB-ul Republicii Moldova va atinge 348,3 miliarde lei, în creștere față de 323,8 miliarde în 2024. Totuși, economia rămâne la doar 93,6% din nivelul din 1991. „Astăzi încă suntem sub nivelul anului 1991. Cam batem pasul pe loc”, a comentat Ioniță, menționând că în ultimii șase ani creșterea medie anuală a PIB-ului a fost de doar 0,6%.

În ceea ce privește industria, în 2025 producția este prognozată să crească modest, cu 2,5%, dar va reprezenta doar 73,5% din nivelul din 1991. Perioada 2010–2019 a fost cea mai bună pentru industrie, dar crizele multiple din ultimii ani au readus sectorul pe scădere.

„Dacă nu schimbăm modelul de dezvoltare, ne vor trebui încă trei decenii să ajungem la nivelul industrial din 1990”, avertizează expertul. Agricultura a suferit declinuri repetate, rămânând extrem de dependentă de condițiile climaterice. După prăbușirea din 2020, revenirea din 2021 a fost anulată de noi scăderi, iar în 2024 producția agricolă reprezenta doar 74,6% din nivelul anului 1991.

Pentru 2025 se așteaptă un nou regres de 5%. În 1991, Republica Moldova avea 4,3 milioane de locuitori. În 2025, populația s-a redus la 2,7 milioane, dintre care doar 2,4 milioane pe malul drept al Nistrului. „Țara a pierdut 1,6 milioane de oameni, iar depopularea masivă rămâne principala provocare a perioadei post-independență”, spune Ioniță. Această tendință se reflectă și în sistemul de pensii: în 1991 erau trei angajați la un pensionar, iar astăzi raportul este aproape unu la unu, ceea ce pune o presiune enormă pe sustenabilitatea bugetară.

În schimb, salariile și pensiile au înregistrat progrese evidente. În 2025, salariul mediu este estimat la 15 800 lei, dublu față de 2020 și de două ori mai mare decât în primii ani de independență. Pensia medie a ajuns la 4 170 lei, de asemenea dublă comparativ cu cinci ani în urmă.

„Astăzi, salariile sunt cu 40% peste nivelul din perioada sovietică, ceea ce arată o îmbunătățire reală a nivelului de trai pentru cei rămași acasă”, a subliniat expertul.

17 Nov. 2026, 09:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Nov. 2026, 09:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Partidele politice din Republica Moldova vor beneficia în anul 2027 de o finanțare de 68,6 milioane de lei din bugetul de stat, potrivit proiectului Legii bugetului de stat pentru anul viitor. Suma echivalează cu aproximativ 5,7 milioane de lei lunar sau aproape 188 de mii de lei pe zi.

Banii urmează să fie distribuiți în cadrul mecanismului de finanțare publică a formațiunilor politice, în conformitate cu regulile legale aplicabile. Prin urmare, cele 68,6 milioane de lei reprezintă suma totală rezervată pentru finanțarea partidelor, nu o alocare egală pentru fiecare formațiune.

Potrivit legislației, subvențiile de la bugetul de stat sunt repartizate în funcție de criteriile electorale și de celelalte condiții stabilite de lege, iar administrarea și supravegherea finanțării partidelor politice revin Comisiei Electorale Centrale.

Totodată, Guvernul propune și alocarea a 227,2 milioane de lei pentru subvenționarea furnizorului public național de servicii media. Cumulat, cele două destinații bugetare însumează aproximativ 295,8 milioane de lei, însă reprezintă categorii distincte de finanțare.

Proiectul bugetului de stat pentru 2027 prevede venituri totale de 92,33 miliarde de lei și cheltuieli de 112,26 miliarde de lei, în timp ce deficitul bugetar este estimat la 19,93 miliarde de lei.

Finanțarea partidelor politice reprezintă aproximativ 0,06% din cheltuielile totale planificate ale bugetului de stat pentru anul viitor.