Pierderi uriașe la Moldtelecom - 42 milioane de lei/zi! Telefonia fixă, piatra de moară care trage la fund compania

În perioada anilor 2020-2022, operatorul de stat Moldtelecom a contabilizat pierderi de 1,07 miliarde de lei (41,6 milioane de lei/zi n.a) de pe urma telefoniei fixe, constată raportul de audit al Curții de Conturi.

Pierderile au fost generate de neajustarea la timp a tarifelor pentru telefonia fixă.

Entitatea se plasează pe locul doi pe piață, deținând cota de 26% din veniturile realizate pe ramură. Cu toate că pentru anii 2020-2022 este specifică instabilitatea indicatorilor financiari, în această perioadă Societatea a înregistrat creșterea veniturilor din vânzări cu circa 22%, costul vânzărilor majorându-se cu 41%, iar profitul net s-a redus de două ori, până la circa 40 mil. lei.

Raportul de audit mai constată că Moldtelecom a transmis în locațiune 2440 canal/km de linii de canalizație. La rândul său, SA „Moldtelecom” închiriază doar 142 m de canalizație la unul din primii 3 operatori din țară. Or, alți operatori nu dezvoltă propria infrastructură de comunicații, ci beneficiază de investițiile efectuate din banii publici în anii precedenți, achitând serviciile conform tarifelor reglementate aplicate din anul 2015. Deși SA „Moldtelecom” este în drept să stabilească prețuri pentru serviciile date în funcție de metoda rezonabilă proprie de calculare a costurilor, abordările diferite ale Companiei și autorității de reglementare asupra subiectului nominalizat au împiedicat ajustarea tarifelor. În acest context, auditul a concluzionat necesitatea definitivării cadrului normativ aferent.

La componenta de cheltuieli s-au atestat atât neconformități, cât și lipsa sau insuficiența cadrului normativ specific tranzacțiilor efectuate. Unele tranzacții au fost înregistrate în lipsa justificărilor, iar în cazul achiziționării mijloacelor de transport s-au identificat indicatori de fraudă. În cadrul a două licitații desfășurate în anul 2020 și anul 2021, SA „Moldtelecom” a încheiat cu unul și același furnizor două contracte de achiziții a 70 de camionete DACIA Dokker rulate în valoare totală circa 13,0 mil.lei. Prin simularea concurenței în cadrul licitației a fost facilitat operatorul economic care nu și-a exercitat întocmai obligațiunile asumate. Către Companie au fost livrate camionetele care nu au întrunit cerințele stabilite în documentația tehnică și contractele de achiziții, iar valoarea de livrare a depășit valoarea calculată în raport cu indicii medii ai profitului brut al furnizorului.

În lipsa justificărilor documentare Compania a capitalizat cheltuielile de dezvoltare a sistemelor informaționale efectuate în regie proprie în sumă totală de 29,5 mil.lei, ceea ce a influențat valoarea activelor nemateriale, costul vânzărilor și profitul net.

Pe segmentul administrării activelor generatoare de venituri, se atestă neconformități care s-au soldat cu pierderi în sumă totală de 14,4 mil.lei pentru unele activități. Astfel, Compania nu și-a valorificat conform complexul de construcții aferente Business Centrului de Instruire și Școlarizare, amplasat în s. Ivancea, raionul Orhei, cu valoarea inițială de 71,7 mil.lei. Având obiectivul principal de activitate instruirea continuă a personalului, capacitatea Centrului a fost utilizată la doar 12 la sută în anul 2021 și la 25 la sută în anul 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldtelecom #pierderi #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.