Pierderi uriașe la Moldtelecom – 42 milioane de lei/zi! Telefonia fixă, piatra de moară care trage la fund compania

În perioada anilor 2020-2022, operatorul de stat Moldtelecom a contabilizat pierderi de 1,07 miliarde de lei (41,6 milioane de lei/zi n.a) de pe urma telefoniei fixe, constată raportul de audit al Curții de Conturi.

Pierderile au fost generate de neajustarea la timp a tarifelor pentru telefonia fixă.

Entitatea se plasează pe locul doi pe piață, deținând cota de 26% din veniturile realizate pe ramură. Cu toate că pentru anii 2020-2022 este specifică instabilitatea indicatorilor financiari, în această perioadă Societatea a înregistrat creșterea veniturilor din vânzări cu circa 22%, costul vânzărilor majorându-se cu 41%, iar profitul net s-a redus de două ori, până la circa 40 mil. lei.

Raportul de audit mai constată că Moldtelecom a transmis în locațiune 2440 canal/km de linii de canalizație. La rândul său, SA „Moldtelecom” închiriază doar 142 m de canalizație la unul din primii 3 operatori din țară. Or, alți operatori nu dezvoltă propria infrastructură de comunicații, ci beneficiază de investițiile efectuate din banii publici în anii precedenți, achitând serviciile conform tarifelor reglementate aplicate din anul 2015. Deși SA „Moldtelecom” este în drept să stabilească prețuri pentru serviciile date în funcție de metoda rezonabilă proprie de calculare a costurilor, abordările diferite ale Companiei și autorității de reglementare asupra subiectului nominalizat au împiedicat ajustarea tarifelor. În acest context, auditul a concluzionat necesitatea definitivării cadrului normativ aferent.

La componenta de cheltuieli s-au atestat atât neconformități, cât și lipsa sau insuficiența cadrului normativ specific tranzacțiilor efectuate. Unele tranzacții au fost înregistrate în lipsa justificărilor, iar în cazul achiziționării mijloacelor de transport s-au identificat indicatori de fraudă. În cadrul a două licitații desfășurate în anul 2020 și anul 2021, SA „Moldtelecom” a încheiat cu unul și același furnizor două contracte de achiziții a 70 de camionete DACIA Dokker rulate în valoare totală circa 13,0 mil.lei. Prin simularea concurenței în cadrul licitației a fost facilitat operatorul economic care nu și-a exercitat întocmai obligațiunile asumate. Către Companie au fost livrate camionetele care nu au întrunit cerințele stabilite în documentația tehnică și contractele de achiziții, iar valoarea de livrare a depășit valoarea calculată în raport cu indicii medii ai profitului brut al furnizorului.

În lipsa justificărilor documentare Compania a capitalizat cheltuielile de dezvoltare a sistemelor informaționale efectuate în regie proprie în sumă totală de 29,5 mil.lei, ceea ce a influențat valoarea activelor nemateriale, costul vânzărilor și profitul net.

Pe segmentul administrării activelor generatoare de venituri, se atestă neconformități care s-au soldat cu pierderi în sumă totală de 14,4 mil.lei pentru unele activități. Astfel, Compania nu și-a valorificat conform complexul de construcții aferente Business Centrului de Instruire și Școlarizare, amplasat în s. Ivancea, raionul Orhei, cu valoarea inițială de 71,7 mil.lei. Având obiectivul principal de activitate instruirea continuă a personalului, capacitatea Centrului a fost utilizată la doar 12 la sută în anul 2021 și la 25 la sută în anul 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldtelecom #pierderi #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei.

La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.