Dezastru pe drumul de la Hâncești – Leova – Cantemir! Kilometri puțini, multe promisiuni și explicații

Segmentul de drum Hîncești-Leova-Cantemir ar urma să fie dat în exploatare în primăvara acestui an, în caz contrar contractul va fi reziliat, potrivit declarației ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu.

„Întregul segment de drum este împărțit în patru sectoare. Lucrările pentru sectorul unu și doi care vizează porțiunea de la Hîncești la Leova și de la Leova la Cantemir au fost contractate în anul 2020. Contractul și licitația au fost până a ajunge echipa noastră la guvernare. Din păcate compania selectată nu și-a onorat obligațiile. Am discutat cu ei în toamna anului trecut și le-am spus că dacă nu realizează lucrările conform planului vom rezilia contractul. Astfel, ultimul termen trebuie în care trebuie să-și realizeze angajamentele este primăvara acestui an. Dacă nu vom vedea progres vom întreprinde toate acțiunile pentru rezilierea contractului”, a explicat Spînu.

În ceea ce privește celelalte două segmente de la Cantemir la Cahul și Giurgiulești, Spînu a precizat că: „bani sunt pentru segmentul de la Cantemir la Cahul. A fot finalizată proiectarea și în cursul acestui an vom lansa licitația. De la Cahul la Giurgiulești vom iniția proiectarea”.

Proiectul de construcție a drumului R34 (Hîncești-Leova-Cantemir) include: reconstrucția sistemului rutier existent, reabilitarea a 9 poduri și a 57 de podețe tubulare, amenajarea stațiilor de așteptare a transportului public și restabilirea iluminatului stradal în localități.

La ultima inspecție Administrația de Stat a Drumurilor spunea că progresul de reabilitare a drumului era de 36%.

Drumul este reabilitat de compania turcă OZKA. Valoarea totală a contractului este de peste 56 milioane de euro, bani acordați Guvernului Republicii Moldova prin împrumut de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Antreprenorul și-a asumat obligația să finalizeze integral lucrările la sfârșitul lunii februarie a anului 2023, însă lucrările se mișcă cu viteza malcului.

În 2015, a mai fost organizat un concurs pentru aceste segment de drum, la care și-au anunțat intenția de participare tocmai 44 de companii. În aprilie 2016 s-a anunțat că Serenissima Costruzioni S.P.A., în asociere cu PST Group din Italia, au câștigat contractul, oferind cel mai mic preț – circa 53 de milioane de euro.

Italienii, care mai câștigaseră și contractul de reabilitare a drumului Soroca-Arionești, nu au mai apucat să facă careva lucrări pentru că a intrat în insolvență.

Ozka Insaat este o companie de construcții care a fost fondată în 1998 și în prezent are 350 de angajați (2020). Acționarul principal este Naim Özkazanç, care este și președinte de onoare al companiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leova #drum #Cantemir

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.