Piloţii de la compania aeriană germană Lufthansa vor organiza o nouă grevă. Cer salarii mai mari

06 Sept. 2022, 11:31
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
06 Sept. 2022, 11:31 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Piloţii de la compania aeriană germană Lufthansa vor organiza o nouă grevă în cursul acestei săptămâni, escaladând o dispută salarială care va agrava şi mai mult haosul apărut în ultimele luni în călătoriile cu avionul, transmite Reuters.

Sindicatul Vereinigung Cockpit (VC), care reprezintă peste 5.000 de piloţi, a anunţat luni seară că piloţii care asigură zborurile de pasageri ale Lufthansa vor intra în grevă începând din 7 septembrie şi până în data de 8 septembrie la miezul nopţii, în timp ce greva piloţilor de la Lufthansa Cargo va începe în data de 7 septembrie şi se va încheia în data de 9 septembrie la miezul nopţii.

Aceasta este a doua grevă de amploare a piloţilor de la Lufthansa după cea de săptămâna trecută, care a obligat cel mai mare transportator aerian european să anuleze sute de zboruri.

Vereinigung Cockpit solicită o majorare salarială de 5,5% în acest an şi o majorare automată în funcţie de evoluţia inflaţiei începând din 2023. În replică, conducerea Lufthansa a oferit o majorare cu 900 de euro a salariului de bază pentru piloţii de la Lufthansa şi Lufthansa Cargo.

Matthias Baier, purtător de cuvânt la Vereinigung Cockpit, a subliniat că sindicatul s-a oferit să organizeze marţi o nouă rundă de negocieri însă până la urmă întâlnirea nu va mai avea loc.

„Greva poate fi evitată numai dacă echipa de conducere vine cu o ofertă serioasă”, a spus Baier.

Activitatea în industria europeană a transportul aerian a fost afectată în ultimele luni în special de lipsa personalului la sol în domenii precum securitatea şi gestionarea bagajelor, pe măsură ce angajaţii au cerut salarii mai mari care să acopere creşterea costului vieţii. În paralel, cererea pentru călătorii cu avionul a revenit în forţă pe măsură ce oamenii au reluat călătoriile în interes de afaceri şi vacanţele, după ce timp de aproape doi ani au fost afectaţi de restricţii de călătorie.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.