Omul din umbra Maiei Sandu face dezvăluiri. Cine a vrut să pe sus președintele

06 Sept. 2022, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Sept. 2022, 10:21 // Actual //  bani.md

Trei deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), din cei nouă au fost la întrevederea cu președinta țării, Maia Sandu, vineri, 2 septembrie, pe care a avut-o în regiunea autonomă Găgăuzia și au făcut scandal. Declarația a fost făcută de Vladislav Kulminski, ex-vicepremierul pentru Reintegrare, care a participat la această întrevedere, fiind parte a delegației șefei statului, deși, oficial nu mai deține o funcție publică.

Fostul vicepremier pentru reintegrare, Vlad Kulminski, explică scandalul din timpul întâlnirii președintelui Sandu cu deputații Adunării Populare prin faptul că socialiștii și-ar fi dorit să compromită vizita șefului statului la Comrat. Se întâmplă după ce mai mulți deputați ai Adunării Populare i-ar cerut președintelui să meargă în Rusia pentru a negocia un preț mai bun la gaz.

„În cadrul întâlnirii din Adunarea Populară, din cei 33 de deputați prezenți, 30 au pus întrebări dificile, dure, dar într-un mod foarte politicos. Ei au demonstrat respect față de statul Republica Moldova și funcția de președinte. Dar acolo erau 3 deputați din fracțiunea socialiștilor, care pur si simplu urlau non-stop. Așa nu poți să te comporți cu președintele țării. A fost foarte corect că întâlnirea a fost întreruptă. Nu trebuie să-i punem pe toți într-o oală, acolo erau persoane care au venit cu un scop clar de a submina această întâlnire și de a provoca un scandal”, a spus ex-vicepremierul pentru reintegrare, Vlad Kulminski, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la JurnalTV.

În contextul disputelor din timpul întâlnirii președintelui cu deputații Adunării Populare, reprezentanții guvernării spun că opinia publică n-ar trebui să-și creeze o impresie generală despre autonomia găgăuză prin prisma declarațiilor unor aleși din regiune.

„Nu e cazul să ne creăm impresia despre toți concetățenii noștri din autonomia găgăuză, pornind de la o mână de provocatori și țipălăi, deseori absolut needucați, din Adunarea Populară. În autonomie sunt diferite tendințe. De exemplu, crește substanțial numărul părinților care vor să-și dea copiii la studii cu predare în limba română. Mulți tineri studiază la Universitatea din Galați. Pornește încet business-ul cu România. Dar noi suntem în situația când mesajul politic din Găgăuzia este monopolizat de un grup de persoane din Adunarea Populară. Când motanul nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă, în special cei finanțați de Federația Rusă. Statul trebuie să aplice legea atunci când este vorba de securitatea națională. Puterea centrală nu s-a ocupat de integrarea acestei autonomii”, a completat deputatul PAS, Oazu Nantoi.

În același timp, expertul IDIS Viitorul, Igor Munteanu, spune că autonomia dispune de un set de privilegii contrare Constituției Republicii Moldova, fiind o entitate folosită de Moscova pentru a-și promova interesele.

„Relațiile dintre Chișinău și Comrat sunt așa cum sunt nu pentru că în Găgăuzia cetățenii sunt răi, ci pentru că pe plan juridic am permis să apară niște competențe contradictorii. Lucrurile sunt vagi și pentru cei din Găgăuzia, și pentru Guvernul central. În domeniul fiscal, doar 8% din veniturile autonomiei sunt taxe locale, restul sunt banii noștri pe care-i transmitem ca ei să-și satisfacă pofta de recunoaștere externă. Foarte multe legi adoptate la nivel regional, sunt anticonstituționale. Dar noi nu avem curajul să ducem aceste dovezi la Curtea Constituțională și să anulăm acele decizii. Federația Rusă nici pentru o clipă n-a renunțat la elementul de șantajare și corupere a elitelor găgăuze”, a explicat expertul IDIS Viitorul, Igor Munteanu.

Amintim că, la data de 2 septembrie președinta țării, Maia Sandu, a întreprins o vizită la Comrat. Șefa statului s-a întâlnit cu deputații Adunării Populare și a avut un discurs în fața studenților și profesorilor Universității de Stat din Comrat. Vizita nu a cuprins și o întrevedere separată cu bașcanul UTA Găgăuzia, Irina Vlah, și președintele Adunării Populare a Găgăuziei.

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.