Omul din umbra Maiei Sandu face dezvăluiri. Cine a vrut să pe sus președintele

Trei deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), din cei nouă au fost la întrevederea cu președinta țării, Maia Sandu, vineri, 2 septembrie, pe care a avut-o în regiunea autonomă Găgăuzia și au făcut scandal. Declarația a fost făcută de Vladislav Kulminski, ex-vicepremierul pentru Reintegrare, care a participat la această întrevedere, fiind parte a delegației șefei statului, deși, oficial nu mai deține o funcție publică.

Deputații guvernării și reprezentanții societății civile spun că disensiunile dintre Chișinău și Comrat apar pentru că autonomiei i-au fost acordate prea multe privilegii, scrie IPN.

Fostul vicepremier pentru reintegrare, Vlad Kulminski, explică scandalul din timpul întâlnirii președintelui Sandu cu deputații Adunării Populare prin faptul că socialiștii și-ar fi dorit să compromită vizita șefului statului la Comrat. Se întâmplă după ce mai mulți deputați ai Adunării Populare i-ar cerut președintelui să meargă în Rusia pentru a negocia un preț mai bun la gaz.

„În cadrul întâlnirii din Adunarea Populară, din cei 33 de deputați prezenți, 30 au pus întrebări dificile, dure, dar într-un mod foarte politicos. Ei au demonstrat respect față de statul Republica Moldova și funcția de președinte. Dar acolo erau 3 deputați din fracțiunea socialiștilor, care pur si simplu urlau non-stop. Așa nu poți să te comporți cu președintele țării. A fost foarte corect că întâlnirea a fost întreruptă. Nu trebuie să-i punem pe toți într-o oală, acolo erau persoane care au venit cu un scop clar de a submina această întâlnire și de a provoca un scandal”, a spus ex-vicepremierul pentru reintegrare, Vlad Kulminski, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la JurnalTV.

În contextul disputelor din timpul întâlnirii președintelui cu deputații Adunării Populare, reprezentanții guvernării spun că opinia publică n-ar trebui să-și creeze o impresie generală despre autonomia găgăuză prin prisma declarațiilor unor aleși din regiune.

„Nu e cazul să ne creăm impresia despre toți concetățenii noștri din autonomia găgăuză, pornind de la o mână de provocatori și țipălăi, deseori absolut needucați, din Adunarea Populară. În autonomie sunt diferite tendințe. De exemplu, crește substanțial numărul părinților care vor să-și dea copiii la studii cu predare în limba română. Mulți tineri studiază la Universitatea din Galați. Pornește încet business-ul cu România. Dar noi suntem în situația când mesajul politic din Găgăuzia este monopolizat de un grup de persoane din Adunarea Populară. Când motanul nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă, în special cei finanțați de Federația Rusă. Statul trebuie să aplice legea atunci când este vorba de securitatea națională. Puterea centrală nu s-a ocupat de integrarea acestei autonomii”, a completat deputatul PAS, Oazu Nantoi.

În același timp, expertul IDIS Viitorul, Igor Munteanu, spune că autonomia dispune de un set de privilegii contrare Constituției Republicii Moldova, fiind o entitate folosită de Moscova pentru a-și promova interesele.

„Relațiile dintre Chișinău și Comrat sunt așa cum sunt nu pentru că în Găgăuzia cetățenii sunt răi, ci pentru că pe plan juridic am permis să apară niște competențe contradictorii. Lucrurile sunt vagi și pentru cei din Găgăuzia, și pentru Guvernul central. În domeniul fiscal, doar 8% din veniturile autonomiei sunt taxe locale, restul sunt banii noștri pe care-i transmitem ca ei să-și satisfacă pofta de recunoaștere externă. Foarte multe legi adoptate la nivel regional, sunt anticonstituționale. Dar noi nu avem curajul să ducem aceste dovezi la Curtea Constituțională și să anulăm acele decizii. Federația Rusă nici pentru o clipă n-a renunțat la elementul de șantajare și corupere a elitelor găgăuze”, a explicat expertul IDIS Viitorul, Igor Munteanu.

Amintim că, la data de 2 septembrie președinta țării, Maia Sandu, a întreprins o vizită la Comrat. Șefa statului s-a întâlnit cu deputații Adunării Populare și a avut un discurs în fața studenților și profesorilor Universității de Stat din Comrat. Vizita nu a cuprins și o întrevedere separată cu bașcanul UTA Găgăuzia, Irina Vlah, și președintele Adunării Populare a Găgăuziei.

#Kulminski #sandu #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.