Omul din umbra Maiei Sandu face dezvăluiri. Cine a vrut să pe sus președintele

06 Sept. 2022, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Sept. 2022, 10:21 // Actual //  bani.md

Trei deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), din cei nouă au fost la întrevederea cu președinta țării, Maia Sandu, vineri, 2 septembrie, pe care a avut-o în regiunea autonomă Găgăuzia și au făcut scandal. Declarația a fost făcută de Vladislav Kulminski, ex-vicepremierul pentru Reintegrare, care a participat la această întrevedere, fiind parte a delegației șefei statului, deși, oficial nu mai deține o funcție publică.

Fostul vicepremier pentru reintegrare, Vlad Kulminski, explică scandalul din timpul întâlnirii președintelui Sandu cu deputații Adunării Populare prin faptul că socialiștii și-ar fi dorit să compromită vizita șefului statului la Comrat. Se întâmplă după ce mai mulți deputați ai Adunării Populare i-ar cerut președintelui să meargă în Rusia pentru a negocia un preț mai bun la gaz.

„În cadrul întâlnirii din Adunarea Populară, din cei 33 de deputați prezenți, 30 au pus întrebări dificile, dure, dar într-un mod foarte politicos. Ei au demonstrat respect față de statul Republica Moldova și funcția de președinte. Dar acolo erau 3 deputați din fracțiunea socialiștilor, care pur si simplu urlau non-stop. Așa nu poți să te comporți cu președintele țării. A fost foarte corect că întâlnirea a fost întreruptă. Nu trebuie să-i punem pe toți într-o oală, acolo erau persoane care au venit cu un scop clar de a submina această întâlnire și de a provoca un scandal”, a spus ex-vicepremierul pentru reintegrare, Vlad Kulminski, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la JurnalTV.

În contextul disputelor din timpul întâlnirii președintelui cu deputații Adunării Populare, reprezentanții guvernării spun că opinia publică n-ar trebui să-și creeze o impresie generală despre autonomia găgăuză prin prisma declarațiilor unor aleși din regiune.

„Nu e cazul să ne creăm impresia despre toți concetățenii noștri din autonomia găgăuză, pornind de la o mână de provocatori și țipălăi, deseori absolut needucați, din Adunarea Populară. În autonomie sunt diferite tendințe. De exemplu, crește substanțial numărul părinților care vor să-și dea copiii la studii cu predare în limba română. Mulți tineri studiază la Universitatea din Galați. Pornește încet business-ul cu România. Dar noi suntem în situația când mesajul politic din Găgăuzia este monopolizat de un grup de persoane din Adunarea Populară. Când motanul nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă, în special cei finanțați de Federația Rusă. Statul trebuie să aplice legea atunci când este vorba de securitatea națională. Puterea centrală nu s-a ocupat de integrarea acestei autonomii”, a completat deputatul PAS, Oazu Nantoi.

În același timp, expertul IDIS Viitorul, Igor Munteanu, spune că autonomia dispune de un set de privilegii contrare Constituției Republicii Moldova, fiind o entitate folosită de Moscova pentru a-și promova interesele.

„Relațiile dintre Chișinău și Comrat sunt așa cum sunt nu pentru că în Găgăuzia cetățenii sunt răi, ci pentru că pe plan juridic am permis să apară niște competențe contradictorii. Lucrurile sunt vagi și pentru cei din Găgăuzia, și pentru Guvernul central. În domeniul fiscal, doar 8% din veniturile autonomiei sunt taxe locale, restul sunt banii noștri pe care-i transmitem ca ei să-și satisfacă pofta de recunoaștere externă. Foarte multe legi adoptate la nivel regional, sunt anticonstituționale. Dar noi nu avem curajul să ducem aceste dovezi la Curtea Constituțională și să anulăm acele decizii. Federația Rusă nici pentru o clipă n-a renunțat la elementul de șantajare și corupere a elitelor găgăuze”, a explicat expertul IDIS Viitorul, Igor Munteanu.

Amintim că, la data de 2 septembrie președinta țării, Maia Sandu, a întreprins o vizită la Comrat. Șefa statului s-a întâlnit cu deputații Adunării Populare și a avut un discurs în fața studenților și profesorilor Universității de Stat din Comrat. Vizita nu a cuprins și o întrevedere separată cu bașcanul UTA Găgăuzia, Irina Vlah, și președintele Adunării Populare a Găgăuziei.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.