Omul din umbra Maiei Sandu face dezvăluiri. Cine a vrut să pe sus președintele

Trei deputați ai Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), din cei nouă au fost la întrevederea cu președinta țării, Maia Sandu, vineri, 2 septembrie, pe care a avut-o în regiunea autonomă Găgăuzia și au făcut scandal. Declarația a fost făcută de Vladislav Kulminski, ex-vicepremierul pentru Reintegrare, care a participat la această întrevedere, fiind parte a delegației șefei statului, deși, oficial nu mai deține o funcție publică.

Deputații guvernării și reprezentanții societății civile spun că disensiunile dintre Chișinău și Comrat apar pentru că autonomiei i-au fost acordate prea multe privilegii, scrie IPN.

Fostul vicepremier pentru reintegrare, Vlad Kulminski, explică scandalul din timpul întâlnirii președintelui Sandu cu deputații Adunării Populare prin faptul că socialiștii și-ar fi dorit să compromită vizita șefului statului la Comrat. Se întâmplă după ce mai mulți deputați ai Adunării Populare i-ar cerut președintelui să meargă în Rusia pentru a negocia un preț mai bun la gaz.

„În cadrul întâlnirii din Adunarea Populară, din cei 33 de deputați prezenți, 30 au pus întrebări dificile, dure, dar într-un mod foarte politicos. Ei au demonstrat respect față de statul Republica Moldova și funcția de președinte. Dar acolo erau 3 deputați din fracțiunea socialiștilor, care pur si simplu urlau non-stop. Așa nu poți să te comporți cu președintele țării. A fost foarte corect că întâlnirea a fost întreruptă. Nu trebuie să-i punem pe toți într-o oală, acolo erau persoane care au venit cu un scop clar de a submina această întâlnire și de a provoca un scandal”, a spus ex-vicepremierul pentru reintegrare, Vlad Kulminski, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la JurnalTV.

În contextul disputelor din timpul întâlnirii președintelui cu deputații Adunării Populare, reprezentanții guvernării spun că opinia publică n-ar trebui să-și creeze o impresie generală despre autonomia găgăuză prin prisma declarațiilor unor aleși din regiune.

„Nu e cazul să ne creăm impresia despre toți concetățenii noștri din autonomia găgăuză, pornind de la o mână de provocatori și țipălăi, deseori absolut needucați, din Adunarea Populară. În autonomie sunt diferite tendințe. De exemplu, crește substanțial numărul părinților care vor să-și dea copiii la studii cu predare în limba română. Mulți tineri studiază la Universitatea din Galați. Pornește încet business-ul cu România. Dar noi suntem în situația când mesajul politic din Găgăuzia este monopolizat de un grup de persoane din Adunarea Populară. Când motanul nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă, în special cei finanțați de Federația Rusă. Statul trebuie să aplice legea atunci când este vorba de securitatea națională. Puterea centrală nu s-a ocupat de integrarea acestei autonomii”, a completat deputatul PAS, Oazu Nantoi.

În același timp, expertul IDIS Viitorul, Igor Munteanu, spune că autonomia dispune de un set de privilegii contrare Constituției Republicii Moldova, fiind o entitate folosită de Moscova pentru a-și promova interesele.

„Relațiile dintre Chișinău și Comrat sunt așa cum sunt nu pentru că în Găgăuzia cetățenii sunt răi, ci pentru că pe plan juridic am permis să apară niște competențe contradictorii. Lucrurile sunt vagi și pentru cei din Găgăuzia, și pentru Guvernul central. În domeniul fiscal, doar 8% din veniturile autonomiei sunt taxe locale, restul sunt banii noștri pe care-i transmitem ca ei să-și satisfacă pofta de recunoaștere externă. Foarte multe legi adoptate la nivel regional, sunt anticonstituționale. Dar noi nu avem curajul să ducem aceste dovezi la Curtea Constituțională și să anulăm acele decizii. Federația Rusă nici pentru o clipă n-a renunțat la elementul de șantajare și corupere a elitelor găgăuze”, a explicat expertul IDIS Viitorul, Igor Munteanu.

Amintim că, la data de 2 septembrie președinta țării, Maia Sandu, a întreprins o vizită la Comrat. Șefa statului s-a întâlnit cu deputații Adunării Populare și a avut un discurs în fața studenților și profesorilor Universității de Stat din Comrat. Vizita nu a cuprins și o întrevedere separată cu bașcanul UTA Găgăuzia, Irina Vlah, și președintele Adunării Populare a Găgăuziei.

#Kulminski #sandu #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a făcut public faptul că pentru a remedia situația restanțelor salariale ale angajaților de la Calea Ferată a Moldovei, guvernul va recurge la un credit în valoare de 35 de milioane de lei. Acest credit va fi obținut de la Loteria Moldovei, o întreprindere cu capital majoritar de stat, cunoscută în principal pentru activitățile sale de jocuri de noroc.

Acești bani sunt pentru achitarea salariilor timp de o lună.

Potrivit declarațiilor ministrului Spînu, făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră”, această mișcare financiară este parte a unui plan de achitare a salariilor, însă nu a oferit detalii despre condițiile împrumutului oferit de Loteria Moldovei. A precizat că doar că e o decizie a consiliilor celor două companii și că există un contract. Cu toate acestea, decizia de a lua un împrumut de la Loteria Moldovei a stârnit întrebări și discuții în mediul public, cu privire la raționalitatea acestei alegeri și la implicațiile pe termen lung.

În timp ce oficialii guvernamentali au asigurat că această mișcare este parte a unei strategii gândite cu atenție pentru a asigura viabilitatea financiară a Căii Ferate a Moldovei, mulți rămân curioși să vadă cum se va derula acest proces și care vor fi efectele pe termen lung ale acestei decizii neconvenționale.