Planurile Moscovei pentru Găgăuzia și Orhei – cardurile MIR! Dragu: Nu sunt acceptate de băncile din Republica Moldova

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a avertizat publicul cu privire la utilizarea cardurilor MIR în Republica Moldova, subliniind că acestea nu sunt acceptate în sistemul bancar al țării și pot implica consecințe legale grave.

Într-o emisiune recentă la Rlive TV, Dragu a comentat despre recentele declarații privind ajutorul financiar oferit de Federația Rusă prin intermediul cardurilor MIR. Ea a subliniat că aceste carduri nu pot fi utilizate pentru retrageri sau plăți în Moldova, deoarece nu sunt recunoscute de nicio bancă locală.

„Cardurile MIR nu pot fi folosite în nicio bancă din Moldova. Să le fie clar cetățenilor că mai bine să nu intre în posesia acestor carduri, pentru că ele nu pot fi utilizate”, a avertizat Dragu.

Ea a adăugat că utilizarea acestor mijloace de plată ilegale poate avea consecințe penale și este investigată de serviciile specializate în prevenirea spălării banilor și combaterea terorismului.

Anca Dragu a evidențiat că informațiile privind folosirea acestor carduri în Republica Moldova sunt exagerate și fac parte din ceea ce ea a descris drept un război informațional și hibrid.

Kremlinul și-a intensificat influența în regiunile Găgăuzia și Orhei prin intermediul cardurilor bancare rusești MIR. Primarul orașului Orhei, Tatiana Cociu, legată de oligarhul fugar Ilan Șor, declara anterior că pensionarii și lucrătorii din sectorul public din Orhei vor primi plăți suplimentare de 2.000 de lei pe aceste carduri emise de banca rusă Promsvyazbank. Iar președintele Promsvyazbank, Petr Fradkov, a menționat că peste 25 de mii de găgăuzi și-au deschis deja conturi la instituția financiară pe care o conduce.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #mir #Orhei #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.