De ce sunt creditele scumpe în Republica Moldova. Dragu știe răspunsul

27 Iun. 2024, 09:47
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
27 Iun. 2024, 09:47 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Dobânzile ridicate la credite reprezintă o preocupare majoră atât pentru cetățenii Republicii Moldova, cât și pentru cei stabiliți în străinătate. În cadrul unei emisiuni la Rlive TV, guvernatoarea BNM, Anca Dragu, a explicat de ce creditele sunt mult mai scumpe în Republica Moldova comparativ cu alte țări europene, cum ar fi Germania, unde dobânzile sunt de doar 3-5%.

„Explicația principală ține de puterea economiei,” a declarat Dragu. „Cu cât ne apropiem de centrul și estul Europei, dobânzile devin mai mari. Un factor important este inflația, care este mai ridicată în aceste țări. De exemplu, Banca Națională a Moldovei are o țintă de inflație de 5%, comparativ cu BCE care are 2%.”

Riscul economic joacă, de asemenea, un rol crucial. „Riscul de țară diferă: pentru Germania este unul, pentru România altul, iar pentru Moldova este cu totul altul. Indicatorul CDS (Credit Default Swap) măsoară acest risc, iar în Germania este foarte scăzut. În economiile emergente, acest risc este mai mare,” a explicat guvernatoarea.

Dragu a subliniat că și cadrul legislativ influențează costul creditelor. „Investitorii se uită la statul de drept, la cât de clare sunt legile contractelor și la durata proceselor în instanță. Aceste aspecte sunt esențiale pentru mediul de afaceri,” a spus ea.

Pandemia și războiul din Ucraina au amplificat incertitudinea și au redus apetitul pentru investiții. „Pandemia a încetinit dorința de expansiune, iar războiul induce o stare de incertitudine și mai mare. Investitorii preferă să-și ducă capitalul în țări stabile, unde riscul este mai mic,” a adăugat Dragu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.