Podurile noastre, poate, se vor repara vreodată. Autoritățile caută cu lupa 5,4 miliarde de lei

Administrația de Stat a Drumurilor susține că gestionează 870 de poduri poziționate pe drumurile publice naționale, iar lungimea totală a acestora este de circa 21 de kilometri.

Șapte dintre poduri traversează râul Nistru, iar cinci trec peste râul Prut. În funcție de starea tehnică a acestora, nesatisfăcătoare sunt 203 poduri, satisfăcătoare 326, în stare bună – 341 de poduri. Podurile care sunt clasate în stare nesatisfăcătoare, urmează a fi prioritizate în programe de elaborare a expertizelor tehnice, ulterior în programe de elaborare a soluțiilor de proiect privind reparația capitală.

Pentru cele în stare bună și satisfăcătoare sunt efectuate în permanență lucrări de întreținere curentă și periodică. În prezent, sunt în reparație 34 de poduri, lucrările fiind executate din mijloacele financiare ale fondului rutier. De asemenea sunt în proces de reabilitare 59 de poduri în cadrul proiectelor de reabilitare a drumurilor naționale finanțate din surse externe. Durata de executare a lucrărilor este multianuală, în funcție de complexitatea și lungimea traseelor contractate.

Actualmente sunt în proces de expertizare sau elaborare a proiectelor de execuție privind reparația, remedierea defectelor și/sau degradărilor atestate circa 100 de poduri, acestea fiind prioritizate și propuse ulterior pentru a fi incluse în programele de reparații pentru următorii ani. Câteva dintre proiectele finalizate în anii 2020 – 2021 sunt:

Construcția podului peste râul Bîc și pasajului peste calea ferată pe drumul național M1 Frontiera cu România – Leușeni – Chișinău – Dubăsari – frontiera cu Ucraina, km 95-96 din municipiul Chișinău;

Rеconstrucția podului ре drumul G71 R3 – Ialoveni – Băcioi – Sângera – R2, km 2 din orașul Ialoveni;

Rеconstrucția podului peste râul Răut pe drumul G52 G50 – Cașunca – Prodănești – R14, în preajma localității Ștefănești din raionul Florești; Construcția pasajului peste calea ferată de pe drumul R16 Bălți – Fălești – Sculeni, km 18+800, finanțată prin împrumutul acordat Guvernului RM de către Banca Europeană de Investiții; Reparația podului de pe drumul R35 Comrat – Cantemir – R34, km 9+580;

Reparația podului de pe drumul G75 R6–Peresecina–Hîrtopul Mare–Cruglic–G72, km 22+140;

M3 Chişinău – Comrat – Giurgiuleşti – frontiera cu România, km 4+010; Finalizarea primei etape de reparație a podului peste râul Prut, pe drumul M1, km 0+000, Leușeni, etc. În proces de reparație sunt podurile de pe drumurile naționale: M3 Chisinau – Giurgiulesti, km 151+25; M3 Chișinău – Giurgiulești, 170+458;

M3 Porumbrei-Cimișlia; M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina, km 133,71, Bălți;

Podul peste râul Nistru pe drumul R5, Vadul lui Vodă; Podul de pe drumul M1, km 108.97, Hrușevo; R21 Orhei – Bravicea, tronsonul Vatici – Morozeni, km 13, 60; R26 Bender – Căușeni – Cimișlia, km 72+945; 75,95; 76+485; 80,95;

R30 Anenii Noi–Căuşeni–Ştefan Vodă–frontiera cu Ucraina (drum de ocolire a s. Troiţa Nouă), km 13+200;

G21 Cimișlia – Iargara – Sarata Nouă, km 21,08; Și altele. Pentru reabilitarea podurilor clasate în stare tehnică nesatisfăcătoare și satisfăcătoare sunt necesare fonduri în valoare de circa 5,4 miliarde de lei (270 milioane euro).

Pentru reabilitarea podurilor clasate în stare tehnică nesatisfăcătoare și satisfăcătoare sunt necesare fonduri în valoare de circa 5,4 miliarde de lei (270 milioane euro).

#poduri #reparatie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Miliardarul rus Vadim Moșkovici, aflat în arest din martie sub acuzații de fraudă și dare de mită, a început din izolatorul de detenție negocieri privind transferul activelor sale în administrarea statului, relatează Vedomosti, citând surse apropiate cazului, scrie Vedomosti.

Moșkovici, proprietarul unuia dintre cele mai mari conglomerate agroindustriale din Rusia, Rusagro, este gata să cedeze o parte dintre activele sale către Rosselhozbank – banca agricolă de stat. Același Rosselhozbank a preluat anterior companii strategice precum producătorul de paste Makfa și grupul Ariant, cel mai mare deținător de podgorii din regiunea Krasnodar.

Surse din industrie afirmă că afacerile lui Moșkovici au atras și atenția Demetra-Holding, un jucător important din domeniul cerealier, anterior deținut de banca de stat VTB și controlat în prezent de investitori anonimi din Oman. Grupul ar fi interesat de businessul cu cereale și uleiuri vegetale al lui Moșkovici, completând portofoliul său care include deja terminale de cereale în portul Novorossiisk, operatorul feroviar Rusagrotrans și complexul portuar Taman.

Toate subdiviziunile Rusagro – lider în producția de zahăr, locul doi la producția de carne și deținător a peste 700.000 de hectare de teren agricol – ar putea fi vândute cu o reducere substanțială, spun sursele Vedomosti.

Moșkovici controlează grupul printr-o companie cipriotă, însă, în contextul dosarelor penale și al tendinței autorităților ruse de a confisca activele oligarhilor anchetați, este tot mai probabil ca averea acestuia să fie pur și simplu naționalizată prin decizie judecătorească. Ulterior, statul ar putea scoate activele la privatizare, a explicat avocata Natalia Dorofeeva.

În vârstă de 57 de ani, Vadim Moșkovici era, potrivit Forbes, unul dintre cei mai bogați 60 de oameni din Rusia, cu o avere estimată la 2,7 miliarde de dolari. A fost arestat pe 26 martie la Moscova, împreună cu directorul general al Rusagro, Timur Lipatov. Procurorii i-au acuzat de delapidare în sumă de 1 miliard de ruble. Ulterior, Moșkovici a fost inculpat și pentru mită – ar fi oferit în 2019 un carabină de vânătoare Blaser R8, evaluat la 2,6 milioane de ruble, fostului viceguvernator al regiunii Tambov, în schimbul „protecției generale”.

Potrivit Novaia Gazeta Europa, Rusagro se afla de multă vreme în vizorul autorităților. După ce compania a fost inclusă pe lista întreprinderilor strategice, iar Moșkovici a fost amenințat cu desemnarea drept „agent străin”, acesta a fost forțat să-și aducă afacerile din Cipru înapoi în Rusia, printr-o procedură de redomiciliere. „Mai întâi l-au forțat să redomicilieze afacerea, acum i-o iau cu forța. N-a vrut de bunăvoie, o va face cu forța”, a comentat un apropiat al oligarhului.

Surse din presă susțin că în spatele operațiunii s-ar afla influentul clan Patrușev, care urmărește să preia active strategice din sectorul agroalimentar.