Polița de asigurare ar putea costa de trei ori mai mult în 2023. Anunțul CNAM

În 2023, polița de asigurare medicală ar putea costa de trei ori mai mult, se arată într-un comunicat de presă al Campaniei Naționale de Asigurări Sociale (CNAM). Astfel, începând cu anul viitor, moldovenii ar putea achita 12.636 de lei față de 4.000 lei, cât costă în prezent.

„Conform proiectului, prima de asigurare medicală obligatorie în formă procentuală din salariu şi din alte recompense va fi păstrată la nivel de 9%. Prima în sumă fixă va constitui 12 636 de lei, iar la achitarea acesteia în primele trei luni ale anului vor fi aplicate facilități.”

Anunțul vine după ce Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM) a examinat joi, 1 decembrie, proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) pentru anul 2023. Documentul prevede atât venituri, cât şi cheltuieli în jur de 14 miliarde 139 milioane de lei. În comparaţie cu suma aprobată pentru 2022, este prognozată majorarea veniturilor și a cheltuielilor cu 15,1%.

De asemenea, CNAM anunță că la achitarea poliței de asigurare în primele trei luni, se vor oferi facilități.

Astfel, proprietarii de terenuri cu destinaţie agricolă vor achita 1014 lei.

Pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente în domeniul comerţului cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu mărfuri supuse accizelor este stabilită prima de AOAM în mărime de 1622 de lei.

Prima de asigurare în mărime de 2028 de lei este stabilită pentru fondatorii de întreprindere individuală, deţinătorii de patentă, arendaşii, arendatorii, persoanele fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal, alţi cetăţeni care nu sunt angajaţi şi nu sunt asiguraţi de Guvern, străinii titulari ai dreptului de ședere permanentă și beneficiarii de protecție internațională, străinii cărora li s-a acordat dreptul de şedere provizorie pe teritoriul Republicii Moldova.

Mediatorii, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, experţii judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpreţii, traducătorii şi administratorii autorizaţi, indiferent de forma juridică de organizare a activităţii, neangajaţi, care au obţinut atestat, licenţă sau autorizaţie în modul stabilit de lege, persoanele neangajate care exercită independent profesia de medic de familie vor achita prima de asigurare de 4056 de lei.

#polita de asigurare #pret #CNAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.