Politica fiscală 2024 în vizorul mediului de afaceri. Propunerile și recomandările business-ului

Menținerea accizei de 0% la bere și alcool etilic, stabilirea unei cote de TVA de 6% la produse alimentare și băuturi pentru următorii 3 ani, accizarea anumitor tipuri de produse de tutun conform practicile statelor Uniunii Europene, sunt recomandările mediului de afaceri la Politica bugetar-fiscală pentru anul 2024. Propunerile au fost expuse în cadrul unui eveniment organizat pe platforma Agendei Naționale de Business, notează Infotag.

În cadrul conferinței, reprezentanții mediului de afaceri au salutat mai multe propuneri ale Ministerului Finanțelor incluse în Politica bugetar-fiscală pentru anul 2024, în special prevederile privind stimulentele fiscale.

„În document se regăsesc stimulentele fiscale mult așteptate. Guvernul introduce noțiunea de 15% din fondul salarial prin care diferite plăți, precum plățile sociale, asigurările medicale pot fi incluse în aceste stimulente. A fost introdusă noțiunea de team-building, instruirea angajaților, deci toate cheltuielile ce țin de creșterea performanței angajaților vor putea fi deduse de către angajatori. La fel se va permite deducerea la creditele ipotecare pentru prima locuință, ceea ce va facilita accesul persoanelor la locuințe. Costul creditului va scădea cu 12%, practic Guvernul va acoperi rata la credit”, a declarat expertul în finanțe publice din cadrul IDIS ”Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

La fel, participanții au discutat rata accizelor stabilitate băuturile alcoolice, produsele de tutun și automobile. Pentru următorii 3 ani a fost propusă o acciză de 7% la cidru și 0% pentru bere, vermout și alcool etilic.

„Salutăm aceste propuneri. Dacă aceste prevederi se vor menține, atunci vom avea posibilitatea să facem calculele și investițiile necesare pentru a ne adapta în continuare și să realizăm noi investiții pe piață și să creăm locuri de muncă. Majorarea care a avut loc în 2023 a avut un impact negativ asupra prețurilor, care au crescut și au provocat scăderea vânzărilor. Insistăm ca acciza pentru anii 2024-2026 să rămână la nivelul prevăzut în proiectul politicii fiscale”, a declarat administratorul companiei ”Global Spirit”, Vitalie Slonovschi.

În 2023, a avut loc o majorare excesivă a accizei și la produsele de tutun, fiind aplicată o acciză de 25%. Pentru următorii 3 ani se prevede o creștere de 7%. În opinia experților prevederea este una echilibrată ce va asigura încasări stabile la bugetul de stat, dar și respectarea angajamentelor față de Uniunea Europeană. În același timp, expertul economic Veaceslav a declarat că există unele discrepanțe dintre practicile statelor UE și Republicii Moldova de accizare anumitor tipuri de produse de tutun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„O recomandare pe care o facem noi este, ca Republica Moldova care și-a asumat angajamentele față de UE, să sincronizeze politica fiscală la cele mai bune practici de accizare existente în statele europene. Și anume în UE, dar și în țările care aspiră la UE, s-a profilat o tendință de a acciza anumite tipuri produse de tutun în baza greutății sau volumului”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Solicitat să comenteze prevederea, expertul a economic a precizat că în Uniunea Europeană, în 22 de state din 28, acciza la produsele de tutun încălzit diferă de cea aplicată țigărilor obișnuite și este fixată în baza greutății tutunului, în timp ce în Moldova acciza se aplică per unitate.

De asemenea, expertul a venit cu o recomandarea privind accizarea automobilelor, aceasta după ce Ministerul Finanțelor a propus introducerea din 2025 a unei cote TVA pentru importul automobilelor, cu micșorarea treptată a cotei accizei.

„Recomandarea noastră este ca la automobile să fie doar TVA, iar acciza să fie doar la automobilele de lux, astfel ca să rezolvăm problema fundamentală – povara fiscală la procurarea unui automobil. Se va aplica TVA în dependență de unitatea de transport și preț, iar la automobilele de lux poate fi aplicată și acciza”, a adăugat Ioniță.

Reprezentanții Asociației Naționale pentru Turism Receptor și Intern și sectorului HoReCa au solicitat o predictibilitatea la stabilirea cotei TVA la produse alimentare și băuturi. În prezent, această cotă este stabilită doar pentru perioada stării de urgență și este în mărime de 6%. În acest context, s-a solicitat stabilirea cotei TVA de 6% pentru următorii de 3 ani.

Toate propunerile expuse de mediul de afaceri privind Politica bugetar-fiscală 2024 vor fi transmise autorităților.

#acciză #politica fiscală #Veaceslav Ioniță #recomandari #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După sancțiunile impuse săptămâna trecută de SUA gigantului rus Lukoil, viitorul rafinăriei Petrotel din Ploiești și al rețelei de peste 300 de benzinării din România devine tot mai incert (asigură 50% din necesarul de motorină a Republicii Moldova n.a). Termenul-limită impus de Washington pentru încheierea tranzacțiilor este 21 noiembrie, iar o vânzare rapidă se anunță o misiune complicată pentru companie – și o potențială bătaie de cap pentru Guvernul României.

Deși Lukoil România și Petrotel Lukoil sunt controlate de firma elvețiană Litasco, nu direct de grupul rus, sancțiunile americane se extind asupra tuturor entităților deținute în proporție de peste 50%. În plus, băncile care vor continua să colaboreze cu aceste firme riscă la rândul lor sancțiuni.

Rafinăria Petrotel, a treia ca mărime din România, cu o capacitate de 2,5 milioane de tone pe an, nu mai folosește țiței rusesc din 2022, ci preponderent kazah și azer, conform surselor oficiale. Totuși, sancțiunile americane blochează orice tranzacție cu entități afiliate Lukoil, inclusiv pentru finanțarea operațiunilor locale.

„Lukoil va avea obligația să își vândă rafinăria Petrotel înainte de termenul-limită de luna viitoare. Am fi bucuroși să nu mai avem Lukoil în România”, a declarat secretarul de stat Cristian Bușoi, citat de Politico.

Președintele Nicușor Dan a confirmat că Bucureștiul va acționa „solidar cu Uniunea Europeană” și va susține un eventual pachet european de sancțiuni împotriva Lukoil.

Problema este că rafinăria Petrotel asigură aproape un sfert din capacitatea de rafinare a României și este în prezent în revizie. O oprire prelungită ar crea un gol semnificativ pe piața internă de carburanți.

În plus, afacerea nu este una profitabilă. Petrotel a raportat în 2023 un profit modest, de 63 milioane lei, după pierderi masive de aproape jumătate de miliard în 2022. Lukoil România, care operează stațiile de alimentare, a înregistrat în 2023 o pierdere de 145 milioane lei, primul rezultat negativ din ultimii șase ani.

Posibili cumpărători există, dar toți ridică semne de întrebare: Socar (Azerbaidjan), MOL (Ungaria) sau KazMunayGas (Kazahstan). O eventuală preluare de către SOCAR ar face ca azerii să devină al doilea jucător pe piața carburanților din România, cu peste 400 de stații.

Guvernul României ia în calcul și o variantă de intervenție temporară, după modelul Germaniei, care a preluat controlul rafinăriei Schwedt, fost activ al Rosneft. Totuși, costurile uriașe și constrângerile bugetare fac puțin probabilă o naționalizare a Petrotelului.

„România vrea ca rafinăria și stațiile Lukoil să continue să funcționeze – dar fără Lukoil”, conchid sursele citate de Economica.net.