Dorin Recean s-a întâlnit cu misiunea Fondului Monetar Internațional

02 Mart. 2023, 17:55
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
02 Mart. 2023, 17:55 // Actual //  MD Bani

Premierul Dorin Recean a avut o întrevedere cu misiunea Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Ruben Atoyan. În timpul întâlnirii au discutat despre stadiul actual de implementare a programului cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și evoluțiile macroeconomice. Timp de două săptămâni, experții vor realiza cea de-a treia evaluare a programului, susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF).

Șeful Executivului a apreciat sprijinul oferit Republicii Moldova de către FMI și a menționat că, în contextul situației regionale, acesta este vital pentru reabilitarea economică, dar și realizarea obiectivelor actualului Guvern. Potrivit prim-ministrului Dorin Recean, între  prioritățile de bază se numără relansarea economiei, îmbunătățirea climatului investițional, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii și elaborarea unor instrumente care să țintească mai bine necesitățile cetățenilor. 

La rândul său, Ruben Atoyan a subliniat că prioritățile guvernării sunt orientate pe obiectivele programului FMI care urmărește implementarea reformelor de guvernanță și instituționale. În același timp, vor continua acțiunile referitoare la politica bugetar-fiscală, anticorupție și statul de drept, precum și supravegherea sectorului financiar.

În mod special, părțile s-au referit la măsurile necesare pentru atenuarea șocurilor cauzate de criza energetică și au remarcat importanța consolidării capacităților instituționale pentru atingerea obiectivelor programului și livrarea unor rezultate concrete. Programul autorităților moldovenești, susținut de FMI, are o durată de 40 de luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.