Polonia: un scenariu negru cu inflaţie puternică şi prelungită şi cu scădere economică

Proiecţiile Departamentului de Analiză şi Cercetare Economică (DAiBE) al Băncii Naţionale a Poloniei (NBP) arată că inflaţia va atinge vârful abia în primul trimestru al anului viitor, scrie The Warsaw Voice. Este ceva nou şi sumbru în condiţiile în care experţii se aşteptau ca punctul de maxim al scumpirilor să fie aproape.

Proiecţiile (prognoze făcute presupunând, printre altele, că nu va fi schimbată traiectoria ratelor dobânzilor şi nu vor exista modificări legislative) ale Departamentului de Analiză au fost incluse în ultimul anunţ al Consiliului de Politică Monetară. După cum a explicat guvernatorul băncii centrale o zi mai târziu, proiecţia a fost principalul argument pentru majorarea ratei dobânzii principale cu 0,50 puncte procentuale, la 6,5%, în loc de cu 0,75 sau 1 punct procentual, ca în lunile precedente.

Analiştii de la DAiBE se aşteaptă acum ca economia să încetinească destul de brusc. PIB-ul Poloniei este probabil să crească cu doar 1,4% în 2023, după un avans de 4,7% anul acesta.

Cu toate acestea, previziunile pentru întregul an nu surprind pe deplin amploarea încetinirii economice aşteptate. Potrivit DAiBE, faza sa cea mai abruptă va fi în prima jumătate a anului 2023, când PIB-ul va creşte cu o rată anuală de numai 0,5-0,9%. Cu toate acestea, se patre că DAiBE se aşteaptă ca la sfârşitul anului 2022 şi începutul 2023 să se facă simţită scădere trimestrială a PIB-ului ajustat sezonier.

Această idee este întărită de faptul că economiştii de la banca centrală cred că numărul de oameni care lucrează în economie va scădea în 2023 şi 2024. Acesta va fi şi rezultatul proceselor demografice.

#scenariu #polonia #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.