Portretul lui Cornel Dinicu, patronul de la Ferma Dacilor făcută scrum: Legăturile cu mafia rusă și diamante africane

Complexul turistic „Ferma Dacilor”, deținut de Cornel Dinicu, a fost distrus într-un incendiu devastator în dimineața zilei de marți, 26 decembrie. Numele lui Cornel Dinicu este asociat cu mai multe scandaluri notorii din anii 2000, inclusiv afacerea „Portbagajul”, ceea ce adaugă o notă tragică evenimentului recent.

În anii 2000, Cornel Dinicu era cunoscut în lumea interlopă a Capitalei și era implicat în afacerea „Portbagajul”. În ianuarie 2000, Dinicu și complicii săi au furat 500.000 de dolari și un kilogram de aur din mașina lui Mihai Bucurenciu, liderul interlopilor din Regie și Giulești. Acest incident a generat un scandal de amploare, implicând poliția, complicitatea autorităților și o rețea de traficanți de droguri.

În prezent, Cornel Dinicu este judecat la Înalta Curte de Casație pentru aceste acuzații. Mai mult, numele său a fost asociat cu o afacere dubioasă cu diamante în Africa și cu intervenții în forță de tip racket în România.

Dinicu s-a mutat în Prahova după o misiune în Africa, unde era însărcinat să prospecteze o exploatare diamantiferă, fiind recunoscut la începutul anilor 2000 drept un temut ”recuperator”, consacrat grație intervențiilor sale în forță de tip racket, conform Evenimentul Zilei în anul 2007.

Prezența lui Dinicu a fost semnalată în Guineea, districtul Kono – renumit pentru minele sale de diamante. Dinicu era însărcinat să prospecteze o exploatare diamantiferă. Premisele afacerii au atras atenţia, iar Cornel Dinicu a fost trimis în Sierra Leone. El reprezenta Total Asset Management GmbH, o companie elveţiană cu interese majore în România – conectată la gruparea Boris Golovin-Anatoli Patron-Iuri Ustinov. Total Asset Management (TAM) intenționa să preia un sfert din mina diamantiferă, investind în firma concesionara.

Ulterior, el a devenit cunoscut pentru complexul turistic „Ferma Dacilor” de la Tohani din Prahova. Complexul s-a bucurat de notorietate prin construcția unor căsuțe în copaci, concepute pentru a permite turiștilor să supravegheze lupii, o idee care nu s-a concretizat în cele din urmă.

Cu toate acestea, „Ferma Dacilor” a devenit celebră pentru bucătăria tradițională și prețurile ridicate, atrăgând clienți cu posibilități financiare peste medie. Cu incendiul care a distrus acum complexul, se încheie o pagină din istoria controversată a lui Cornel Dinicu și a afacerilor sale. Autoritățile investighează cauza incendiului și impactul acestuia asupra patrimoniului turistic și economic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ferma #morti #incendiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.