Schimbări pe piața valutară! Moldoveni au vândut masiv euro și au cumpărat dolari

Rulajul total al tranzacțiilor de cumpărare/vânzare contra lei moldovenești a principalelor valute străine efectuate pe piața valutară în numerar în luna noiembrie a depășit echivalentul sumei de 393 mil. USD, diminuându-se cu 26,8% față de luna precedentă și cu 6,8% comparativ cu luna similară a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Datele BNM relevă că în luna noiembrie cumpărările de valută de la populație s-au redus cu 25% comparativ cu luna precedentă, la 302,7 mil. USD, iar vânzările cu 32,2%, la 90,2 mil. USD.

Populația a vândut euro echivalentul a 219 milioane USD, cu 8,3% mai mult față de luna precedentă, dar și-a sporit cumpărările de dolari, cu 12,2%, la 19,3 milioane USD.

Majoritatea tranzacțiilor pe piața valutară au fost făcute în euro. Ponderea monedei unice europene la cumpărări a fost de 72,3%, iar la vânzări 69%. Populaţia a vândut euro în pofida unui curs jos de schimb.

În același timp, ponderea leului românesc în totalul rulajului a fost de 2,1%, a rublei rusești de 0,4%, iar hrivnei ucrainene – 0,2%

Rulajul pieţei valutare în numerar cuprinde totalitatea tranzacţiilor de cumpărare şi vânzare a valutei străine contra monedă naţională, efectuate de unităţile de schimb valutar, la serviciile cărora apelează de cele mai multe ori populaţia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata valutara #euro #dolari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.