Povestea lui CEO-ul Pfizer, Albert Bourla: „Un cioban grec care a vrut să devină medic veterinar”

În cadrul unui interviu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, și-a relatat istoria sa, acesta a vorbit despre despre o perioadă tragică din viața părinților săi și începuturile lui din viața de adult, cum a ajuns să lucreze la Pfizer și altele, scrie Aleph News.

Familia sa, de origine evreiască, locuia în Salonic, în Grecia, când Hitler a invadat țara în aprilie 1941. Din cei 60.000 de evrei care locuiau în faimosul port din Marea Egee, peste patru cincimi au fost exterminați la Birkenau. Printre puținii supraviețuitori s-a numărat și familia Bourla.

Tribune Juive povestește următoarele: „După război, în 1961, s-a născut un fiu în această familie miraculoasă. Părinții lui l-au numit Israel-Avraam. A crescut și a studiat medicina veterinară în Grecia. Un student strălucit, Abraham Bourla a obtinut un doctorat în biotehnologie reproductivă la școala veterinară a Universității Aristotel din Salonic”.

Băiatul era atât de talentat, pasionat și perseverent, încât a fost remarcat de Pfizer, care l-a recrutat în 1993 ca director tehnic pentru divizia de sănătate animală din Grecia, apoi pentru toată Europa și restul lumii. La vârsta de 34 de ani, decide să se stabilească în Statele Unite și să-și schimbe prenumele Abraham în Albert, se căsătorește cu o tânără evreică cu care are doi copii și continuă să urce în ierarhia Pfizer, ajungând în vârful acestui imens laborator farmaceutic american la 1 ianuarie 2019, după ce a fost, potrivit anturajului său, un director excepțional al operațiunilor globale ale grupului: o călătorie fenomenală pentru acest tânăr cioban grec care dorea să devină medic veterinar.

Întrebat dacă ar fi ajutat același parcurs profesional dacă rămânea în Europa, Albert Bourla a răspuns: „Aceasta este cea mai dificilă întrebare. Mă tem că răspunsul este că ar fi fost posibil, dar este puțin probabil. Statele Unite, cu toate controversele pe care le poate avea această țară, au ceva minunat – te îmbrățișează cu brațele deschise când ajungi”.

„Am fost ales CEO al acestei companii de către un consiliu de administrație care știa umilele mele începuturi într-o țară mică, care știa accentul meu greu și engleza mea stâlcită. (…) Când mi-au dat vestea, știi ce le-am spus? „Se întâmplă doar în America”.

De asemenea, jurnaliștii l-au întrebat pe CEO-ul Pfizer dacă este posibilă o revenire la normalitate în Europa din toamna acestui an.

„Cred că da. Exemplul din Israel este foarte interesant. Desigur, este o țară mică și are caracteristici specifice: este destul de izolată, populația sa se află într-o stare de război aproape constantă, așa că știe să reacționeze foarte repede în caz de criză. Dar Israelul ne permite să arătăm lumii că există speranță. (…) Odată ce o proporție semnificativă a populației va fi vaccinată, este posibil să revenim la viață aproape ca înainte. Totul depinde de cât de repede vă vaccinați”, a spus Albert Bourla.

#poveste #Pfizer #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.