Povestea lui CEO-ul Pfizer, Albert Bourla: „Un cioban grec care a vrut să devină medic veterinar”

În cadrul unui interviu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, și-a relatat istoria sa, acesta a vorbit despre despre o perioadă tragică din viața părinților săi și începuturile lui din viața de adult, cum a ajuns să lucreze la Pfizer și altele, scrie Aleph News.

Familia sa, de origine evreiască, locuia în Salonic, în Grecia, când Hitler a invadat țara în aprilie 1941. Din cei 60.000 de evrei care locuiau în faimosul port din Marea Egee, peste patru cincimi au fost exterminați la Birkenau. Printre puținii supraviețuitori s-a numărat și familia Bourla.

Tribune Juive povestește următoarele: „După război, în 1961, s-a născut un fiu în această familie miraculoasă. Părinții lui l-au numit Israel-Avraam. A crescut și a studiat medicina veterinară în Grecia. Un student strălucit, Abraham Bourla a obtinut un doctorat în biotehnologie reproductivă la școala veterinară a Universității Aristotel din Salonic”.

Băiatul era atât de talentat, pasionat și perseverent, încât a fost remarcat de Pfizer, care l-a recrutat în 1993 ca director tehnic pentru divizia de sănătate animală din Grecia, apoi pentru toată Europa și restul lumii. La vârsta de 34 de ani, decide să se stabilească în Statele Unite și să-și schimbe prenumele Abraham în Albert, se căsătorește cu o tânără evreică cu care are doi copii și continuă să urce în ierarhia Pfizer, ajungând în vârful acestui imens laborator farmaceutic american la 1 ianuarie 2019, după ce a fost, potrivit anturajului său, un director excepțional al operațiunilor globale ale grupului: o călătorie fenomenală pentru acest tânăr cioban grec care dorea să devină medic veterinar.

Întrebat dacă ar fi ajutat același parcurs profesional dacă rămânea în Europa, Albert Bourla a răspuns: „Aceasta este cea mai dificilă întrebare. Mă tem că răspunsul este că ar fi fost posibil, dar este puțin probabil. Statele Unite, cu toate controversele pe care le poate avea această țară, au ceva minunat – te îmbrățișează cu brațele deschise când ajungi”.

„Am fost ales CEO al acestei companii de către un consiliu de administrație care știa umilele mele începuturi într-o țară mică, care știa accentul meu greu și engleza mea stâlcită. (…) Când mi-au dat vestea, știi ce le-am spus? „Se întâmplă doar în America”.

De asemenea, jurnaliștii l-au întrebat pe CEO-ul Pfizer dacă este posibilă o revenire la normalitate în Europa din toamna acestui an.

„Cred că da. Exemplul din Israel este foarte interesant. Desigur, este o țară mică și are caracteristici specifice: este destul de izolată, populația sa se află într-o stare de război aproape constantă, așa că știe să reacționeze foarte repede în caz de criză. Dar Israelul ne permite să arătăm lumii că există speranță. (…) Odată ce o proporție semnificativă a populației va fi vaccinată, este posibil să revenim la viață aproape ca înainte. Totul depinde de cât de repede vă vaccinați”, a spus Albert Bourla.

#poveste #Pfizer #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.