Povestea lui CEO-ul Pfizer, Albert Bourla: „Un cioban grec care a vrut să devină medic veterinar”

În cadrul unui interviu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, și-a relatat istoria sa, acesta a vorbit despre despre o perioadă tragică din viața părinților săi și începuturile lui din viața de adult, cum a ajuns să lucreze la Pfizer și altele, scrie Aleph News.

Familia sa, de origine evreiască, locuia în Salonic, în Grecia, când Hitler a invadat țara în aprilie 1941. Din cei 60.000 de evrei care locuiau în faimosul port din Marea Egee, peste patru cincimi au fost exterminați la Birkenau. Printre puținii supraviețuitori s-a numărat și familia Bourla.

Tribune Juive povestește următoarele: „După război, în 1961, s-a născut un fiu în această familie miraculoasă. Părinții lui l-au numit Israel-Avraam. A crescut și a studiat medicina veterinară în Grecia. Un student strălucit, Abraham Bourla a obtinut un doctorat în biotehnologie reproductivă la școala veterinară a Universității Aristotel din Salonic”.

Băiatul era atât de talentat, pasionat și perseverent, încât a fost remarcat de Pfizer, care l-a recrutat în 1993 ca director tehnic pentru divizia de sănătate animală din Grecia, apoi pentru toată Europa și restul lumii. La vârsta de 34 de ani, decide să se stabilească în Statele Unite și să-și schimbe prenumele Abraham în Albert, se căsătorește cu o tânără evreică cu care are doi copii și continuă să urce în ierarhia Pfizer, ajungând în vârful acestui imens laborator farmaceutic american la 1 ianuarie 2019, după ce a fost, potrivit anturajului său, un director excepțional al operațiunilor globale ale grupului: o călătorie fenomenală pentru acest tânăr cioban grec care dorea să devină medic veterinar.

Întrebat dacă ar fi ajutat același parcurs profesional dacă rămânea în Europa, Albert Bourla a răspuns: „Aceasta este cea mai dificilă întrebare. Mă tem că răspunsul este că ar fi fost posibil, dar este puțin probabil. Statele Unite, cu toate controversele pe care le poate avea această țară, au ceva minunat – te îmbrățișează cu brațele deschise când ajungi”.

„Am fost ales CEO al acestei companii de către un consiliu de administrație care știa umilele mele începuturi într-o țară mică, care știa accentul meu greu și engleza mea stâlcită. (…) Când mi-au dat vestea, știi ce le-am spus? „Se întâmplă doar în America”.

De asemenea, jurnaliștii l-au întrebat pe CEO-ul Pfizer dacă este posibilă o revenire la normalitate în Europa din toamna acestui an.

„Cred că da. Exemplul din Israel este foarte interesant. Desigur, este o țară mică și are caracteristici specifice: este destul de izolată, populația sa se află într-o stare de război aproape constantă, așa că știe să reacționeze foarte repede în caz de criză. Dar Israelul ne permite să arătăm lumii că există speranță. (…) Odată ce o proporție semnificativă a populației va fi vaccinată, este posibil să revenim la viață aproape ca înainte. Totul depinde de cât de repede vă vaccinați”, a spus Albert Bourla.

#poveste #Pfizer #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.