Povestea lui CEO-ul Pfizer, Albert Bourla: „Un cioban grec care a vrut să devină medic veterinar”

În cadrul unui interviu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, și-a relatat istoria sa, acesta a vorbit despre despre o perioadă tragică din viața părinților săi și începuturile lui din viața de adult, cum a ajuns să lucreze la Pfizer și altele, scrie Aleph News.

Familia sa, de origine evreiască, locuia în Salonic, în Grecia, când Hitler a invadat țara în aprilie 1941. Din cei 60.000 de evrei care locuiau în faimosul port din Marea Egee, peste patru cincimi au fost exterminați la Birkenau. Printre puținii supraviețuitori s-a numărat și familia Bourla.

Tribune Juive povestește următoarele: „După război, în 1961, s-a născut un fiu în această familie miraculoasă. Părinții lui l-au numit Israel-Avraam. A crescut și a studiat medicina veterinară în Grecia. Un student strălucit, Abraham Bourla a obtinut un doctorat în biotehnologie reproductivă la școala veterinară a Universității Aristotel din Salonic”.

Băiatul era atât de talentat, pasionat și perseverent, încât a fost remarcat de Pfizer, care l-a recrutat în 1993 ca director tehnic pentru divizia de sănătate animală din Grecia, apoi pentru toată Europa și restul lumii. La vârsta de 34 de ani, decide să se stabilească în Statele Unite și să-și schimbe prenumele Abraham în Albert, se căsătorește cu o tânără evreică cu care are doi copii și continuă să urce în ierarhia Pfizer, ajungând în vârful acestui imens laborator farmaceutic american la 1 ianuarie 2019, după ce a fost, potrivit anturajului său, un director excepțional al operațiunilor globale ale grupului: o călătorie fenomenală pentru acest tânăr cioban grec care dorea să devină medic veterinar.

Întrebat dacă ar fi ajutat același parcurs profesional dacă rămânea în Europa, Albert Bourla a răspuns: „Aceasta este cea mai dificilă întrebare. Mă tem că răspunsul este că ar fi fost posibil, dar este puțin probabil. Statele Unite, cu toate controversele pe care le poate avea această țară, au ceva minunat – te îmbrățișează cu brațele deschise când ajungi”.

„Am fost ales CEO al acestei companii de către un consiliu de administrație care știa umilele mele începuturi într-o țară mică, care știa accentul meu greu și engleza mea stâlcită. (…) Când mi-au dat vestea, știi ce le-am spus? „Se întâmplă doar în America”.

De asemenea, jurnaliștii l-au întrebat pe CEO-ul Pfizer dacă este posibilă o revenire la normalitate în Europa din toamna acestui an.

„Cred că da. Exemplul din Israel este foarte interesant. Desigur, este o țară mică și are caracteristici specifice: este destul de izolată, populația sa se află într-o stare de război aproape constantă, așa că știe să reacționeze foarte repede în caz de criză. Dar Israelul ne permite să arătăm lumii că există speranță. (…) Odată ce o proporție semnificativă a populației va fi vaccinată, este posibil să revenim la viață aproape ca înainte. Totul depinde de cât de repede vă vaccinați”, a spus Albert Bourla.

#poveste #Pfizer #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Calea Ferată din Moldova va fi supusă unei reforme structurale majore, care prevede separarea activității în două companii distincte, începând cu anul 2026. Anunțul a fost făcut de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, care susține că măsura este necesară pentru eficientizarea domeniului feroviar.

Potrivit oficialului, una dintre entități va administra infrastructura feroviară și va rămâne integral în proprietatea statului, iar cealaltă va presta servicii de transport de marfă și pasageri, funcționând ca agent economic independent.

„Unul poate primi subvenții de la stat, pentru că infrastructura va fi componenta de monopol a statului, fără drept de a fi privatizată. Cel de-al doilea este un agent economic, care trebuie să-și câștige existența prin servicii acordate persoanelor juridice și fizice pe teritoriul Republicii Moldova și nu numai. De asta este obligatoriu de împărțit”, a declarat Vladimir Bolea, în cadrul unui club de presă.

Ministrul a precizat că cele două companii vor fi înregistrate separat la Agenția Servicii Publice, iar procesul de reorganizare ar urma să fie finalizat pe parcursul anului 2026.

Pe fondul dificultăților financiare persistente, conducerea CFM a decis trimiterea în concediu tehnic forțat a aproximativ 30% dintre angajații din administrație, în perioada 22 decembrie – 12 ianuarie. Măsura vizează între 700 și 1 000 de persoane care nu sunt implicate direct în circulația trenurilor sau în organizarea transportului feroviar, aceștia urmând să primească 55% din salariu pe durata concediului.

Directorul CFM, Sergiu Cotelnic, a declarat că această decizie ar urma să aducă economii de circa 7–8 milioane de lei și are drept scop evitarea acumulării unor datorii suplimentare. Potrivit lui, restanțele salariale depășesc în prezent circa 100 de milioane de lei. Au fost achitate deja salariile restante pentru luna august, iar celelalte plăți vor fi efectuate pe măsura identificării resurselor financiare.

Ultimele date financiare indică pierderi de 152,4 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, în ușoară scădere față de 156,1 milioane de lei înregistrate în perioada similară a anului trecut.