Povestea lui CEO-ul Pfizer, Albert Bourla: „Un cioban grec care a vrut să devină medic veterinar”

În cadrul unui interviu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, și-a relatat istoria sa, acesta a vorbit despre despre o perioadă tragică din viața părinților săi și începuturile lui din viața de adult, cum a ajuns să lucreze la Pfizer și altele, scrie Aleph News.

Familia sa, de origine evreiască, locuia în Salonic, în Grecia, când Hitler a invadat țara în aprilie 1941. Din cei 60.000 de evrei care locuiau în faimosul port din Marea Egee, peste patru cincimi au fost exterminați la Birkenau. Printre puținii supraviețuitori s-a numărat și familia Bourla.

Tribune Juive povestește următoarele: „După război, în 1961, s-a născut un fiu în această familie miraculoasă. Părinții lui l-au numit Israel-Avraam. A crescut și a studiat medicina veterinară în Grecia. Un student strălucit, Abraham Bourla a obtinut un doctorat în biotehnologie reproductivă la școala veterinară a Universității Aristotel din Salonic”.

Băiatul era atât de talentat, pasionat și perseverent, încât a fost remarcat de Pfizer, care l-a recrutat în 1993 ca director tehnic pentru divizia de sănătate animală din Grecia, apoi pentru toată Europa și restul lumii. La vârsta de 34 de ani, decide să se stabilească în Statele Unite și să-și schimbe prenumele Abraham în Albert, se căsătorește cu o tânără evreică cu care are doi copii și continuă să urce în ierarhia Pfizer, ajungând în vârful acestui imens laborator farmaceutic american la 1 ianuarie 2019, după ce a fost, potrivit anturajului său, un director excepțional al operațiunilor globale ale grupului: o călătorie fenomenală pentru acest tânăr cioban grec care dorea să devină medic veterinar.

Întrebat dacă ar fi ajutat același parcurs profesional dacă rămânea în Europa, Albert Bourla a răspuns: „Aceasta este cea mai dificilă întrebare. Mă tem că răspunsul este că ar fi fost posibil, dar este puțin probabil. Statele Unite, cu toate controversele pe care le poate avea această țară, au ceva minunat – te îmbrățișează cu brațele deschise când ajungi”.

„Am fost ales CEO al acestei companii de către un consiliu de administrație care știa umilele mele începuturi într-o țară mică, care știa accentul meu greu și engleza mea stâlcită. (…) Când mi-au dat vestea, știi ce le-am spus? „Se întâmplă doar în America”.

De asemenea, jurnaliștii l-au întrebat pe CEO-ul Pfizer dacă este posibilă o revenire la normalitate în Europa din toamna acestui an.

„Cred că da. Exemplul din Israel este foarte interesant. Desigur, este o țară mică și are caracteristici specifice: este destul de izolată, populația sa se află într-o stare de război aproape constantă, așa că știe să reacționeze foarte repede în caz de criză. Dar Israelul ne permite să arătăm lumii că există speranță. (…) Odată ce o proporție semnificativă a populației va fi vaccinată, este posibil să revenim la viață aproape ca înainte. Totul depinde de cât de repede vă vaccinați”, a spus Albert Bourla.

#poveste #Pfizer #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.