După începerea invaziei ordonate de Vladimir Putin din Ucraina, țările occidentale au impus pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, pentru a diminua capacitatea mașinii de război a Moscovei. Acum, după 400 de zile de la startul conflictului, economia Rusiei începe să se prăbușească.
Veniturile Rusiei din exporturile de petrol și gaze naturale s-au redus cu aproape 50%, rubla s-a devalorizat cu 20% în ultimele 5 luni, iar cheltuielile bugetare au crescut cu 50%, se arată într-o analiză din The Wall Street Journal. Totul se întoarce în perioada sovietică, susțin analiștii de la Institutul de studii economice de la Viena.
„Economia Rusiei intră într-o regresie pe termen lung”, a prezis Alexandra Prokopenko, un fost oficial al Băncii Centrale a Rusiei, care a părăsit țara la scurt timp după invazie. Miliardarul rus Oleg Deripaska a avertizat luna aceasta că Rusia rămâne fără numerar. „Nu vor fi bani anul viitor, avem nevoie de investitori străini”, a spus magnatul materiilor prime.
După ce și-a pierdut în mare parte piața europeană de alături și cu alți investitori occidentali retrăgându-se, Moscova devine din ce în ce mai dependentă de China, alimentând temerile de lungă durată că Moscova va deveni o colonie economică a vecinului său dominant din sud.
Primele luni ale invaziei Rusiei asupra Ucrainei de anul trecut au determinat o creștere a prețurilor petrolului și gazelor naturale, ceea ce a adus un profit extraordinar pentru Moscova. S-au terminat acele zile.
Pe măsură ce războiul continuă în al doilea an, iar sancțiunile occidentale sunt mai puternice, veniturile guvernamentale ale Rusiei sunt strânse, iar economia sa s-a mutat pe o traiectorie de creștere mai scăzută, probabil pe termen lung.
Exodul creierelor și lipsa forței de muncă distruge economia Rusiei
Cele mai mari exporturi ale țării, gaze și petrol, au pierdut clienți importanți.
Finanțele guvernamentale sunt tensionate. Rubla a scăzut cu peste 20% din noiembrie față de dolar. Forța de muncă s-a micșorat pe măsură ce tinerii sunt trimiși pe front sau fug din țară din cauza fricii de a fi recrutați. Incertitudinea a redus investițiile în afaceri.
Deficitul fiscal a atins 34 de miliarde de dolari în primele două luni, echivalentul a peste 1,5% din producția economică totală a țării. Scăderea exporturilor, piața îngustă a muncii și creșterea cheltuielilor guvernamentale agravează riscurile de inflație, a anunțat Banca centrală luna aceasta. Inflația Rusiei a fost de aproximativ 11% în februarie, comparativ cu luna respectivă a anului trecut.
Exodul creierelor de după invazie și mobilizarea militară a 300.000 de oameni din toamna trecută au dus la ca aproximativ jumătate din întreprinderi să se confrunte cu deficit de muncitori, potrivit băncii centrale.
Rusia a încercat înlocuirea importurilor – înlocuirea mărfurilor străine cu altele de casă – cu ani de zile înainte de actualele sancțiuni, cu un succes limitat. O mare parte din echipamentele sale de telecomunicații și software-ul avansat de foraj petrolier este importată.
„Este un pic ca și cum ne-am întoarce în vremurile sovietice, făcând totul singuri”, a spus Vasily Astrov, economist la Institutul de Studii Economice Internaționale din Viena. „Va fi aproape imposibil să înlocuiți corect ceea ce lipsește.” Analiștii de la Banca centrală au numit realitatea postbelică „industrializare inversă”, sugerând o dependență de o tehnologie mai puțin sofisticată.
În ianuarie și februarie a acestui an, însă, veniturile din impozitele pe petrol și gaze, care reprezintă aproape jumătate din veniturile bugetare totale, au scăzut cu 46% de la un an la altul, în timp ce cheltuielile de stat au crescut cu peste 50%.
Țițeiul emblematic al țării, Urals, a câștigat în medie 49,56 dolari pe baril în februarie, potrivit Ministerului de Finanțe, o reducere semnificativă față de Brent, care s-a tranzacționat cu aproximativ 80 de dolari pe baril.
