Precizările Moldtelecom cu privire la tarife: Moldtelecom NU are în plan să dubleze tarifele la telefonia fixă

În contextul informațiilor apărute în presă privind o așa-zisă „dublare” a tarifelor la telefonia fixă, Moldtelecom face următoarele precizări, pentru informarea corectă a publicului:

Situația reală

• Telefonia fixă este furnizată astăzi prin două tehnologii:
• Cupru (PSTN) — abonamentul standard rămâne 40 lei/lună.
• SIP (telefonie fixă prin protocol IP) — pentru abonații care au și internet fix sau televiziune Moldtelecom, costul este 10 lei/lună.
• La nivel național, Moldtelecom are în continuare o bază solidă de abonați la telefonia fixă, însă este bine cunoscut faptul că tehnologia de Cupru este una învechită, pentru care echipamentele nu se mai produc și nu mai pot fi restabilite.

De ce apar schimbări locale

În unele localități unde centralele de Cupru se defectează și nu mai pot fi puse în funcțiune, Moldtelecom este pus în situația de a retehnologiza serviciul.
În aceste cazuri punctuale, abonaților li se oferă alternative adaptate la infrastructura modernă:
1. Telefonie mobilă la un tarif special de 30 lei/lună.
2. Telefonie fixă la 10 lei/lună în combinație cu internet fix sau televiziune digitală.
3. Telefonie SIP independentă, care necesită construirea rețelei de fibră optică, trasarea internetului către client și un echipament suplimentar), costul total fiind de 90 lei/lună.
• Această variantă de 90 lei se aplică doar în cazurile speciale în care rețeaua de Cupru nu mai poate fi menținută tehnic.
• Nu vor fi afectați toți abonații care achită astăzi 40 lei pentru telefonia fixă prin Cupru. Aceștia își vor continua serviciul la același preț.

Clarificare importantă

• Politica tarifară actuală pentru telefonia fixă nu este una nouă. Ea se aplică deja de mai bine de 2 ani, în funcție de infrastructura disponibilă și de pachetul de servicii ales de client.
• Moldtelecom nu are în plan o majorare generală a tarifelor la telefonia fixă.

BANI.MD a scris în dimineața zilei de astăzi că abonamentul pentru telefonia fixă ar urma să fie majorat de la 40 la 90 de lei pentru cei care nu au alte servicii adiționale de la Moldtelecom, urmare a modernizării infrastructurii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.