Premieră – Wine of Moldova: campanie de promovare a vinurilor în cea mai mare rețea de magazine din România

În premieră, sub umbrela brandului de țară Wine of Moldova, vinurile moldovenești de calitate sunt expuse pe rafturile uneia dintre cele mai mari rețele de retail din România – Mega Image.

În contextul axelor strategice ale Oficiului Național al Viei și Vinului, scopul acestei campanii este de a promova imaginea produselor vitivinicole pe piața de export și ameliorarea competitivității filierei vitivinicole, totodată, obiectivele propuse sunt de a lărgi publicul țintă și de a consolida imaginea Moldovei ca producător de vinuri de calitate.

Am mari emoții să anunț despre acest mare succes pentru Oficiul Național al Viei și Vinului și pentru producătorii de vinuri din Republica Moldova. Unul din obiectivele ONVV, conform Axei Strategice este identificarea noilor oportunități de export și extinderea exportului în piețele emergente, să lucram cu cei mai importanți jucători din piețele țintă pentru a ajuta exportatorii de vinuri să mărească exportul și prezența în piața. Este pentru prima dată când avem un rezultat atât de mare”, a declarat Cristina FROLOV, director al Oficiului Național al Viei și Vinului.

Campania se va desfășura în perioada 14 octombrie – 17 noiembrie curent, în toate magazinele rețelei Mega Image, pe tot teritoriul României.

Cramele participante în cadrul promoției sunt: Chateau Vartely, Purcari, Kazayak, Castel Mimi, Gitana Winery, Domeniile Pripa, Domeniile Davidescu, Crama Mircești, Fautor, Mileștii Mici și Et Cetera.

Despre ONVV

ONVV este expertul nr.1 în sectorul vitivinicol, care contribuie la reglementarea și dezvoltarea domeniului, servind drept platformă pentru acțiunea comună a tuturor celor implicați în creșterea competitivității produselor vinicole, valorificarea autenticității și orientarea spre consumator.

Printre obiectivele sale de bază se numără diversificarea piețelor de desfacere și promovarea vinurilor moldovenești prin programul național și brandul național vinicol „Vinul Moldovei. O legendă vie”.

#vin #promovare #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Granturile încasate de Republica Moldova s-au redus drastic, de la 4,3 miliarde de lei în perioada de referință a anului trecut la numai 775 de milioane de lei în 2026. Diferența este de aproximativ 3,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o prăbușire de 82%. Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, susține că această evoluție este explicată prin diminuarea sprijinului financiar excepțional oferit de partenerii europeni în ultimii ani și avertizează că Republica Moldova nu poate conta la nesfârșit pe donațiile externe pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat de ce Republica Moldova primește mai puține granturi, în condițiile în care încasările au coborât la mai puțin de o cincime din nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent.

„Am avut o perioadă în care am fost ajutați mult de statele europene pentru a face față crizelor și situațiilor dificile. Dacă o să ne uităm pe termen lung, veți vedea că granturile pe care le-a primit Republica Moldova în ultimii cinci ani depășesc cu mult ceea ce a primit Moldova înainte de anul 2020”, a declarat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, sprijinul financiar acordat de statele europene a crescut în ultimii ani, în special pe fondul crizelor energetice și al riscurilor de securitate cu care s-a confruntat Republica Moldova.

Deputatul nu a precizat de câte ori au crescut granturile în comparație cu perioada anterioară anului 2020, dar a afirmat că diferența este una mare.

„Nu vreau să vă dau acum un multiplicator, dar e un factor mare. E vorba de un multiplu de câteva ori. Țările Uniunii Europene au înțeles că trebuie să ajute Moldova, care este un stat vulnerabil la șocurile externe, șocurile energetice și pentru că trebuie să ne întărim capacitatea de securitate”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

Spatari a invocat inclusiv vulnerabilitățile din domeniul securității cibernetice, subliniind că evoluțiile recente demonstrează necesitatea unor investiții suplimentare pentru protejarea infrastructurii statului.

„Securitatea cibernetică, iată, vedeți că nu este garantată niciodată. Din păcate, trăim niște timpuri dificile și în continuare avem vulnerabilități”, a afirmat deputatul.

Totuși, parlamentarul consideră că diminuarea treptată a granturilor externe trebuie privită și în contextul revenirii la un model de finanțare în care statul își acoperă cheltuielile preponderent din propriile venituri.

„Statele ne-au ajutat, dar la un moment dat vom reveni la o situație mai mult sau mai puțin normală. Pentru că o normalitate este atunci când cheltuielile proprii ale statului se acoperă din bugetul propriu, din încasările proprii”, a explicat Spatari.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția că granturile reprezintă fonduri nerambursabile, acordate de partenerii externi, și nu pot constitui o sursă permanentă de finanțare a cheltuielilor publice.

#Granturi #bani #UE