Premierul României cere bani de la FMI pentru Republica Moldova: Economia țării, afectată de agresiunea Rusiei

Prim-ministrul României Nicolae Ciucă s-a întâlnit, luni la Palatul Victoria, cu directorul executiv al Fondului Monetar Internaţional, Paul Hilbers.

Prim-ministrul României a cerut o mai mare susţinere pentru economia Republicii Moldova, afectată de agresiunea militară asupra Ucrainei, prezentând măsurile pe care ţara noastră le-a luat pentru a asigura curent electric, gaze naturale, lemne pentru perioada iernii, precum şi asistenţă în procesul de integrare europeană.

Suportul financiar în cadrul programului susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF) disponibil pentru Republica Moldova până în anul 2025 este de circa 796 mil. USD, cu 260 mil. USD mai mult decât se prevăzuse inițial la semnarea Acordului în decembrie 2021.

Conform situației de la sfârșitul anului 2022, în cadrul acordului cu FMI au fost debursate 250,5 mil. USD, tragerile respectând graficului agreat de părți. Pentru anul 2023 sunt prevăzute circa 216 mil. USD destinate integral pentru suportul bugetar. Deblocarea primei transe prevăzută pentru anul curent în valoare de circa 27 mil. USD a fost aprobată de Bordul FMI la începutul lunii ianuarie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ciucă #bani #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru a elaborat un proiect de ordin privind aprobarea modelului de evaluare a garajelor și locurilor de parcare, în scopul actualizării bazei de impozitare la nivel național. Documentul vine după ce această categorie de bunuri nu a mai fost reevaluată din anul 2007, ceea ce a dus la un decalaj major între valorile fiscale și cele reale de piață.

În baza datelor colectate pentru perioada 2016–2023 din peste 7.900 de tranzacții, evaluarea se va face pe baza unor factori precum suprafața, vechimea construcției, materialele folosite, starea tehnică și existența utilităților.

Testările preliminare au arătat că valorile rezultate prin noul model sunt mult mai apropiate de piață, cu o abatere medie de circa 10%. Comparativ cu evaluările din 2007, valorile estimate cresc de 7,2 ori pentru terenurile de sub garaje, de 3,36 ori pentru construcții și de 2,32 ori pentru încăperile izolate. Cele mai ridicate valori se înregistrează în municipiul Chișinău, iar cele mai mici în raioanele Rezina, Glodeni și Basarabeasca.

Implementarea ordinului va permite autorităților publice locale să beneficieze de venituri fiscale mai corecte și să-și consolideze autonomia financiară. Totuși, nota atrage atenția asupra posibilei presiuni fiscale pentru micii proprietari, fiind nevoie de măsuri compensatorii la nivel local, precum scutiri sau reduceri pentru persoanele vulnerabile.