Președinta BERD vine la Chișinău pentru discuții despre reforme și investiții

Președinta Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Odile Renaud-Basso, va efectua în această săptămână o vizită oficială în Republica Moldova, pentru a reconfirma sprijinul instituției față de agenda de reforme economice a țării, în contextul accelerării parcursului de aderare la Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat al BERD, vizita este programată pentru joi și vineri, perioadă în care Odile Renaud-Basso va avea întrevederi cu președinta Maia Sandu, prim-ministrul Alexandru Munteanu, alți oficiali guvernamentali, precum și cu reprezentanți ai mediului de afaceri, ai corpului diplomatic și ai societății civile. Discuțiile vor viza reafirmarea angajamentului BERD de a sprijini reformele economice și investițiile în Republica Moldova.

„Moldova se află în fața unei oportunități istorice – perspectiva aderării la Uniunea Europeană. Această aspirație politică este, totodată, un motor puternic pentru reforme economice și creștere, în interesul fundamental al țării. BERD este determinată să sprijine Moldova pe acest parcurs, în special prin investiții și asistență pentru reforme”, a declarat președinta BERD, Odile Renaud-Basso.

Agenda vizitei include și o deplasare la Bălți, unde Odile Renaud-Basso va evalua rezultatele investițiilor BERD în modernizarea sistemului de termoficare, proiecte care asigură încălzire eficientă pentru aproximativ 70% din locuitorii municipiului. Proiectul de termoficare din Bălți, lansat în 2014 cu o investiție inițială de 10 milioane de euro și extins în 2021 printr-un nou proiect de 17 milioane de euro, contribuie la creșterea eficienței energetice și la reducerea emisiilor în al doilea cel mai mare oraș al țării.

BERD este cel mai mare investitor instituțional din Republica Moldova. De la începutul invaziei Federației Ruse în Ucraina, banca a oferit Moldovei finanțări în valoare de 1,7 miliarde de euro pentru a atenua impactul economic al războiului.

În total, BERD a investit aproape 2,9 miliarde de euro în 193 de proiecte în Republica Moldova, aproximativ 40% din portofoliu fiind direcționat către infrastructură durabilă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#odile renaud-basso #vizita #Investiții #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.