Un complex de bunuri din Ungheni, vândut la licitație pentru aproape 2 milioane de lei

Un complex de bunuri din municipiul Ungheni a fost cumpărat contra unei sume de 1,925 milioane de lei, în cadrul licitației „cu strigare”, organizate la 16 decembrie de Agenția Proprietății Publice.

Potrivit instituției, bunul vândut include două construcții cu suprafețe de 133,5 metri pătrați și 19,5 metri pătrați, precum și terenul aferent pentru construcții, cu o suprafață de 0,054 hectare, amplasat pe strada Fiodor Musatov nr. 3 din municipiul Ungheni. Valoarea totală a tranzacției se ridică la aproape două milioane de lei, pasul de licitare fiind stabilit la 10%.

Conform Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere, adjudecatarul urmează să achite întreaga sumă de aproape 2 milioane de lei în termen de 20 de zile de la semnarea procesului-verbal al licitației. Ulterior, în decurs de șapte zile de la achitarea banilor în bugetul de stat, Agenția Proprietății Publice și cumpărătorul vor încheia contractul de vânzare-cumpărare.

Pe lângă prețul de adjudecare, cumpărătorul va achita și impozitul privat de 1%, ceea ce înseamnă 19 250 de lei, sumă care se adaugă la valoarea totală a tranzacției.

Totodată, Agenția Proprietății Publice informează că pentru licitația „cu reducere” nu au fost depuse cereri de participare.

În total, Agenția Proprietății Publice a scos la vânzare terenuri și imobile în aproximativ 20 de localități din Republica Moldova. Cel mai valoros lot era un teren de 5,342 hectare din comuna Zagarancea, raionul Ungheni, cu un preț de pornire de 11 milioane de lei, însoțit de o obligație investițională de 5 milioane de euro, ce urma să fie realizată în termen de trei ani de la semnarea contractului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#bunuri de stat #APP #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.