Prestatorii de servicii electronice au încasat venituri fabuloase. Telefonia mobilă, vedetă

30 Dec. 2021, 20:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Dec. 2021, 20:18 // Actual //  bani.md

Volumul veniturilor provenite din activitățile desfășurate în sectorul comunicațiilor electronice (telefonie mobilă și fixă, Internet mobil și fix, retransmisie a programelor audiovizuale și alte activități în domeniul comunicațiilor electronice), în trimestrul III al anului curent, a crescut, față de perioada similară a anului trecut, cu 1,3% și a totalizat puțin peste 1,5 mld. lei, potrivit Raportului privind evoluția pieței respective în trimestrul III al anului 2021.

Peste jumătate din venituri au fost generate de telefonia mobilă veniturile căreia au crescut, comparativ cu trimestrul similar din anul precedent, cu 0,1% și au alcătuit 764,3 mil. lei.

Veniturile pe piața serviciilor de Internet fix s-au majorat cu 4,8% și au totalizat 362,9 mil. lei, veniturile pe piața serviciilor de Internet mobil s-au mărit cu 8% și au constituit 338,8 mil. lei.

Serviciile TV contra plată au generat venituri de 59 mil. lei cu 29,5% mai mult, iar cele realizate din alte activități în domeniul comunicațiilor electronice au inregistrat o creștere de 3,3% și au totalizat 178 mil. lei. Totodată, volumul vânzărilor obținute din vânzarea serviciilor de telefonie fixă au scăzut cu 13,3%, totalizând 79,8 mil. lei.

Cel mai mare venit mediu lunar per utilizator (ARPU) a fost înregistrat pe piața serviciilor de acces la Internet fix – de 162,4 lei, în scădere cu 2% față de perioada similară a anului trecut. Valoarea acestui indicator pe piața serviciului de Internet mobil dedicat a fost de 93 lei, în creștere cu 0,4%, pe piața serviciilor de telefonie mobilă – de 68,6 lei (-9,4%), pe piața serviciilor TV contra plată a fost de 53,5 lei (+23,2%), iar pe piața de telefonie fixă a constituit 26,4 lei (-9,7%).

29 Sept. 2026, 09:24
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 09:24 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat a Republicii Moldova a continuat să crească în 2026. La sfârșitul lunii august, soldul datoriei de stat a ajuns la 147,73 miliarde de lei, cu 14,95 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut, arată datele Ministerului Finanțelor.

Raportat la nivelul de aproximativ 132,8 miliarde de lei înregistrat la finele anului 2025, creșterea din primele opt luni ale anului reprezintă circa 11,3%. Datoria ajunge astfel la aproximativ 38,1% din PIB-ul prognozat pentru 2026, estimat de autorități la 388 miliarde de lei.

Astfel, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă sunt scadente în decurs de un an, în condițiile în care plafonul stabilit este de maximum 90%. Totodată, ponderea datoriei de stat cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 62,5%, peste limita de 60% prevăzută de program.

Asta înseamnă o expunere mai mare atât la riscul de refinanțare, cât și la evoluția dobânzilor. În același timp, ponderea datoriei care ajunge la scadență în următoarele 12 luni este de 33,7% din total, foarte aproape de plafonul de 35%. Maturitatea medie a datoriei rămâne însă peste pragul minim stabilit, la 7,7 ani.

Datele Ministerului Finanțelor arată și o schimbare în structura datoriei externe. La 31 august, aceasta se ridica la 5,18 miliarde de dolari, comparativ cu 4,81 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 369 milioane de dolari, sau 7,7%.

Mai mult, ponderea datoriei externe cu dobândă flotantă a urcat de la 49,7% la sfârșitul lui 2025 la 54,4% în august 2026, în timp ce partea cu dobândă fixă a coborât la 45,6%.

August a fost și luna cu cea mai mare finanțare netă din seria lunară prezentată de Ministerul Finanțelor. Statul a atras surse de finanțare de aproape 9 miliarde de lei, a efectuat rambursări de 4,18 miliarde de lei și a încheiat luna cu o finanțare netă pozitivă de 4,82 miliarde de lei. Pentru comparație, în iunie finanțarea netă fusese negativă, de minus 727 milioane de lei.

Pe piața internă, băncile continuă să fie principalii deținători ai valorilor mobiliare de stat, în timp ce prezența investitorilor străini rămâne aproape simbolică. Nerezidenții dețin doar 0,03% din totalul VMS aflate în circulație.