Prestatorii de servicii electronice au încasat venituri fabuloase. Telefonia mobilă, vedetă

Volumul veniturilor provenite din activitățile desfășurate în sectorul comunicațiilor electronice (telefonie mobilă și fixă, Internet mobil și fix, retransmisie a programelor audiovizuale și alte activități în domeniul comunicațiilor electronice), în trimestrul III al anului curent, a crescut, față de perioada similară a anului trecut, cu 1,3% și a totalizat puțin peste 1,5 mld. lei, potrivit Raportului privind evoluția pieței respective în trimestrul III al anului 2021.

Peste jumătate din venituri au fost generate de telefonia mobilă veniturile căreia au crescut, comparativ cu trimestrul similar din anul precedent, cu 0,1% și au alcătuit 764,3 mil. lei.

Veniturile pe piața serviciilor de Internet fix s-au majorat cu 4,8% și au totalizat 362,9 mil. lei, veniturile pe piața serviciilor de Internet mobil s-au mărit cu 8% și au constituit 338,8 mil. lei.

Serviciile TV contra plată au generat venituri de 59 mil. lei cu 29,5% mai mult, iar cele realizate din alte activități în domeniul comunicațiilor electronice au inregistrat o creștere de 3,3% și au totalizat 178 mil. lei. Totodată, volumul vânzărilor obținute din vânzarea serviciilor de telefonie fixă au scăzut cu 13,3%, totalizând 79,8 mil. lei.

Cel mai mare venit mediu lunar per utilizator (ARPU) a fost înregistrat pe piața serviciilor de acces la Internet fix – de 162,4 lei, în scădere cu 2% față de perioada similară a anului trecut. Valoarea acestui indicator pe piața serviciului de Internet mobil dedicat a fost de 93 lei, în creștere cu 0,4%, pe piața serviciilor de telefonie mobilă – de 68,6 lei (-9,4%), pe piața serviciilor TV contra plată a fost de 53,5 lei (+23,2%), iar pe piața de telefonie fixă a constituit 26,4 lei (-9,7%).

#comunicații electronice #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional anticipează o încetinire accentuată a economiei Republicii Moldova în 2026, în contextul noilor șocuri energetice și al tensiunilor geopolitice. Potrivit acordului la nivel de experți privind noul program pe 36 de luni susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), creșterea economică ar urma să coboare la 1,5% în acest an, față de 2,4% în 2025.

Una dintre cele mai importante concluzii din document este accelerarea inflației. FMI estimează că rata medie anuală a inflației va ajunge la 8,1% în 2026, după ce anul trecut a fost de 7,8%, iar la începutul anului revenise în intervalul-țintă al BNM. Instituția leagă noua presiune inflaționistă de efectele războiului din Orientul Mijlociu și de costurile energetice mai mari.

Un alt detaliu important din raport este creșterea puternică a deficitului contului curent, estimat la 22,1% din PIB — un indicator care reflectă diferența dintre intrările și ieșirile de bani din economie. Un asemenea nivel indică o dependență mai mare de finanțarea externă.

FMI avertizează că presiunile nu se vor opri doar la energie. Instituția menționează riscuri legate de perturbarea piețelor de îngrășăminte și combustibil, ceea ce poate afecta inclusiv agricultura — sector care a contribuit semnificativ la revenirea economiei în 2025.

Raportul mai arată că autoritățile și-au asumat reducerea graduală a deficitului bugetar până la 3,5% din PIB până în anul 2029. Pentru atingerea acestui obiectiv, sunt planificate reforme fiscale, inclusiv extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare și îmbunătățirea administrării veniturilor.