Preţul petrolului scade cu 2 USD, înainte de o potenţială majorare a dobânzii în SUA. În Moldova se ieftinesc carburanții

Preţul petrolului a scăzut cu peste 2 dolari joi, investitorii concentrându-se pe perspectiva unei majorări importante a ratei de dobândă în SUA la sfârşitul acestei luni, care ar putea opri inflaţia, dar în acelaşi timp ar putea afecta cererea de petrol, scrie Reuters.

Contractele futures ale petrolului Brent pentru luna septembrie au scăzut cu 1,23 dolari, la 98,34 dolari pe baril, după ce au pierdut peste 2 dolari în timpul şedinţei şi sunt pe cale să termine pentru a treia oară la rând sub 100 de dolari.

Ţiţeiul american West Texas Intermediate pentru livrare în august a fost la 94,89 dolari pe baril, în scădere cu 1,41 dolari, reducând pierderile după ce a scăzut cu peste 2 dolari.
Preţul petrolului a scăzut în ultimele două săptămâni din cauza temerilor legate de recesiune, în ciuda scăderii exporturilor de ţiţei şi produse rafinate din Rusia, pe fondul sancţiunilor occidentale şi a întreruperii aprovizionării în Libia.

„În mod clar, accentul se pune acum pe partea de cerere a ecuaţiei petrolului. Raportul săptămânal de ieri al EIA (Administraţia americană pentru informaţii în domeniul energiei) a arătat acumulări considerabile în stocurile de produse”, a declarat Tamas Varga, analist la PVM Oil Associates.

„Daunele colaterale ale temerilor crescânde legate de inflaţie sunt reprezentate de dolarul puternic, care, de asemenea, afectază negativ preţul petrolului. Interesant este că pieţele fizice sunt încă puternice, dar schimbarea sentimentului investitorilor financiari este în prezent forţa motrice dominantă.”

Rezerva Federală a SUA este văzută intensificând lupta cu inflaţia aflată la maximul a 40 de ani cu o majorare supradimensionată a ratei de 100 de puncte de bază în această lună, după ce un raport sumbru privind inflaţia a arătat o accelerare a presiunilor asupra preţurilor. Reuniunea de politică monetară a Fed este programată pentru 26-27 iulie.

Se aşteaptă ca majorarea ratei Fed să urmeze o mişcare surpriză similară a Băncii Canadei, miercuri.

Investitorii s-au îndreptat, de asemenea, către dolar, considerat adesea un activ de refugiu sigur. Indicele dolarului a atins miercuri un maxim al ultimilor 20 de ani, ceea ce face ca achiziţiile de petrol să fie mai scumpe pentru cumpărătorii din afara SUA.

În Europa, semnalele au fost, de asemenea, pesimiste pentru cerere, Comisia Europeană reducând prognoza de creştere economică şi ridicând rata aşteptată a inflaţiei la 7,6%.
Îngrijorările legate de restricţiile COVID-19 în mai multe oraşe chinezeşti pentru a ţine în frâu noile cazuri de subvarietate foarte infecţioasă au ţinut, de asemenea, în frâu preţurile petrolului.

Preşedintele SUA, Joe Biden, va zbura vineri în Arabia Saudită, unde va participa la un summit al aliaţilor din Golf şi le va cere acestora să pompeze mai mult petrol.
Cu toate acestea, capacitatea de rezervă la Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol este tot mai redusă, majoritatea producătorilor pompând la capacitate maximă, şi nu este clar cât de mult mai poate aduce Arabia Saudită în plus pe piaţă.

#petrol #pret #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dmitri Rîbolovlev, fost acționar majoritar al combinatului „Uralkali” și unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Rusia, riscă să piardă până la o treime din averea acumulată în țară, după mai bine de un deceniu de investiții eșuate și procese costisitoare în Europa și Statele Unite. După ce a vândut în 2010 pachetul majoritar al „Uralkali” pentru aproximativ 6 miliarde de dolari, Rîbolovlev s-a stabilit în Monaco, unde a investit masiv în artă, startupuri din domeniul biotehnologiilor și alte active occidentale. Însă, aceste investiții s-au transformat într-un coșmar judiciar care durează de peste zece ani.

În 2014, Rîbolovlev a pierdut 600 de milioane de dolari în urma unui divorț răsunător. Un an mai târziu, a început o bătălie legală cu dealerul de artă elvețian Yves Bouvier și casa de licitații Sotheby’s, după ce a achiziționat de la Bouvier 38 de opere semnate de artiști precum Leonardo da Vinci, Gustav Klimt și René Magritte. Miliardarul susține că a plătit aproximativ 2 miliarde de dolari, dintre care 1 miliard în plus față de valoarea reală. În 2023, litigiul cu Bouvier s-a încheiat printr-un acord, iar în cazul Sotheby’s, Rîbolovlev a pierdut procesul. Între timp, acesta a fost vizat de mai multe acuzații penale – spălare de bani, înșelăciune, ascunderea activelor –, fiind chiar reținut pentru o zi în 2018. Abia la 3 martie 2025, instanța din Monaco a anulat toate acuzațiile, scrie The Moskow Times.

În prezent, Rîbolovlev este implicat într-un nou litigiu internațional. În iunie 2025, Curtea Insulelor Cayman a înregistrat o acțiune intentată de structurile financiare ale familiei sale împotriva fondului american Apple Tree Partners, specializat în investiții biomedicale. Miliardarul cere lichidarea fondului ATP Life Science Ventures, acuzând partenerul general – compania controlată de medicul american Seth Harrison – că încearcă să-i preia abuziv 50% din participație, evaluată la aproximativ 1 miliard de dolari. Potrivit afirmațiilor sale, Rîbolovlev a investit în total 2,7 miliarde de dolari în acest fond, dintre care 800 de milioane începând cu anul 2022.

Conflictul a escaladat în mai 2024, când Apple Tree a dat în judecată structurile rusești în statul Delaware, cerând ca acestea să mai verse 500 de milioane de dolari în fond. Miliardarul a reacționat în instanța din Cayman, solicitând dizolvarea parteneriatului, pe fondul unor acuzații de cheltuieli abuzive – peste 1,3 milioane de dolari doar pentru zboruri în perioada 2023–2024 – și a presiunilor pentru a investi în proiecte considerate de el „fără perspectivă”. Reprezentanții fondului Apple Tree au declarat că, fără finanțarea lui Rîbolovlev, cele șapte startupuri biomedicale riscă să intre în colaps, iar 200 de cercetători americani își pot pierde locul de muncă.

Potrivit unor estimări financiare, în urma acestor eșecuri și dispute legale, Dmitri Rîbolovlev ar putea pierde peste 3 miliarde de dolari din avere, echivalentul a circa 30% din ceea ce acumulase în Rusia până în 2010. Verdictul în procesul de la tribunalul din Insulele Cayman este așteptat în prima jumătate a anului 2026.