Chinezii nu mai cheltuie, economia gâfâie: Beijingul, prins între deflație și presiuni externe

15 Iul. 2025, 10:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iul. 2025, 10:32 // Actual //  Ursu Victor

Economia Chinei a înregistrat o încetinire ușoară în al doilea trimestru al anului 2025, semn că, în ciuda rezistenței arătate față de tarifele impuse de SUA, problemele interne persistă. Potrivit datelor oficiale publicate marți, PIB-ul Chinei a crescut cu 5,2% în perioada aprilie–iunie, în scădere de la 5,4% în primul trimestru, dar ușor peste așteptările analiștilor care anticipau 5,1%, notează Reuters.

Deși ritmul de creștere pare solid, analiștii avertizează că cererea internă slabă, deflația persistentă și riscurile tot mai mari ale unui nou val de tarife americane pun presiune pe autoritățile de la Beijing să adopte măsuri de stimulare mai agresive în a doua jumătate a anului.

Consumatorii chinezi continuă să-și reducă cheltuielile, iar încrederea în economie rămâne scăzută. „Veniturile noastre au scăzut. Nu ne permitem să cumpărăm o locuință. Gătim acasă și evităm cheltuielile inutile,” spune Mallory Jiang, medic în Shenzhen, ilustrând realitatea cu care se confruntă o mare parte din clasa mijlocie urbană.

Datele arată că vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 4,8% în iunie, cel mai slab nivel din ultimele șase luni, iar prețurile producătorilor au scăzut în cel mai accelerat ritm din ultimii doi ani, indicând presiuni deflaționiste tot mai mari. În paralel, investițiile în active fixe au încetinit la 2,8%, în timp ce sectorul imobiliar rămâne în declin, cu o scădere abruptă a prețurilor locuințelor noi și a investițiilor.

În ciuda eforturilor autorităților, care au tăiat dobânzile și au lansat programe de susținere fiscală, analiștii spun că aceste măsuri s-ar putea dovedi insuficiente. ANZ și-a revizuit în creștere prognoza pentru 2025 la 5,1%, dar avertizează că deflația rămâne principalul risc. În schimb, alți economiști estimează că PIB-ul Chinei ar putea scădea la 4,6% până la sfârșitul anului și chiar la 4,2% în 2026, sub ținta oficială de 5%.

Investitorii și observatorii pieței așteaptă acum cu interes reuniunea Comitetului Politic al Partidului Comunist din această lună, unde se va decide direcția economică pentru restul anului. Fără un nou val de stimulente, spun experții, China riscă o încetinire economică mai pronunțată în a doua jumătate a anului, cu impact major asupra economiei globale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.