Țara „vândută” pe bucăți. Spaniolii nu-și mai permit vacanțe în Spania

Turiștii străini au ajuns să-i țină pe spanioli departe de propriile plaje, în contextul unui boom turistic fără precedent care a dus la creșteri explozive ale prețurilor la hoteluri și chirii sezoniere. În timp ce Spania se pregătește să atingă un record de 100 de milioane de vizitatori străini în 2024, tot mai mulți localnici renunță la vacanțele la malul mării din cauza costurilor prohibitive.

Potrivit unei analize realizate de firma inAtlas și citată de Reuters, pe baza datelor oficiale, în cele mai populare 25 de destinații de coastă ale Spaniei, turismul local a scăzut anul trecut cu 800.000 de persoane, în timp ce numărul turiștilor străini a crescut cu aproape 2 milioane. Diferența de putere de cumpărare între localnici și turiștii britanici sau germani este din ce în ce mai vizibilă.

„Prețurile au crescut absurd. Toată coasta spaniolă a devenit extrem de scumpă”, a spus Wendy Davila, o tânără de 26 de ani care și-a anulat vacanța pe litoralul din Cadiz, alegând în schimb un sejur mai ieftin în orașul Burgos, aflat în interiorul țării.

Prețurile medii la hoteluri au crescut cu 23% în ultimii trei ani, ajungând la 136 de euro pe noapte, iar chiria locuințelor de vacanță pe litoral s-a majorat cu peste 20% doar din vara trecută, fiind rezervate aproape în totalitate încă din primul trimestru. În medie, turiștii străini au petrecut 8 nopți pe litoralul spaniol, în timp ce localnicii și-au permis doar jumătate din această durată și au cheltuit de patru ori mai puțin.

Guvernul socialist de la Madrid încearcă acum să atenueze supraaglomerarea și să încurajeze turismul în zonele mai puțin cunoscute din interiorul țării. Ministrul Turismului, Jordi Hereu, a lansat o campanie de promovare a atracțiilor din regiunile mai puțin exploatate turistic, precum Andaluzia, Castilla y León sau satele montane din apropierea Cadizului.

Anul trecut, 1,7 milioane de spanioli au ales vacanțe în zonele rurale, în creștere semnificativă față de anii anteriori. În orașul El Bosque, aflat la 100 km de litoral, numărul turiștilor spanioli a crescut cu 22%. Între timp, marile orașe precum Madrid sau Barcelona au înregistrat cu 400.000 mai puține vizite din partea spaniolilor, în timp ce vizitatorii străini au crescut cu 3 milioane.

Pentru unii localnici, cea mai bună opțiune rămâne să evite complet sezonul estival. Maria de la Jara, o asistentă medicală din Madrid, spune că va merge în Cadiz doar după ce trece vara. „Când ajunge un vas de croazieră, orașul se dublează ca populație. Nu mai e loc pentru localnici”, afirmă ea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plaja #Spania #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.