Previziuni sumbre pentru economia Rusiei. Banca Centrală a prognozat o contracţie economică de până la 10% în 2022

29 Apr. 2022, 15:59
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
29 Apr. 2022, 15:59 // Actual //  MD Bani

Economia Rusiei se va contracta cu 8 până la 10% în 2022, potrivit noilor estimări ale Băncii Centrale a Rusiei. Întreprinderile din Rusia se confruntă cu dificultăţi considerabile în producţie şi logistică.

Banca Centrală a Rusiei a precizat că activitatea economică a început să scadă în martie 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina şi au fost impuse sancţiuni. Banca a spus că a avut loc o scădere a activităţii de consum şi de afaceri, precum şi un declin al importurilor şi exporturilor, scrie ZF.

„Mediul extern pentru economia rusă rămâne o provocare şi limitează semnificativ activitatea economică”, se arată într-o declarație a băncii.

La începutul acestei luni, Banca Mondială a prezis că PIB-ul Rusiei se va contracta cu 11,2% în 2022, în timp ce săptămâna trecută, FMI a prognozat o contracţie de aproximativ 8,5% în acest an.

Banca Centrală a declarat că economia rusă nu va începe să îşi revină până la sfârşitul anului 2023:

„În 2023, economia rusă va începe să crească treptat, pe fondul unei transformări structurale. În trimestrul 4 din 2023, producţia va creşte cu 4,0 până la 5,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2022. Cu toate acestea, variaţia PIB-ului în 2023 se va situa în intervalul (-3,0) – 0,0%”.

Previziunile au fost făcute în condiţiile în care Banca Centrală a redus ratele dobânzilor din Rusia de la 17% la 14%. Aceasta a declarat că încetinirea activităţii de consum şi redresarea rublei au atenuat uşor rata inflaţiei în ţară.

Totuşi, se aşteaptă ca majorările de preţuri să rămână mari, banca prognozând o inflaţie de 18 până la 23% în 2022, încetinind la 5-7% în 2023.

05 Aug. 2026, 15:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 15:44 // Actual //  Ursu Victor

Mișcarea Civică ”Construim Încredere” propune Guvernului o regândire a politicii fiscale, după retragerea proiectului inițial în urma criticilor venite din partea societății și a mediului de afaceri. Reprezentanții Mișcării susțin că noul document nu trebuie să fie doar o versiune modificată a proiectului retras, ci să pornească de la o distribuire mai echitabilă a poverii fiscale.

Principiul propus de ”Construim Încredere” este ca statul să taxeze mai puțin ceea ce trebuie să crească – munca, investițiile și producția – și să protejeze consumul esențial și persoanele vulnerabile. În același timp, cei cu o capacitate de plată mai mare ar urma să contribuie mai mult la buget.

Printre principalele propuneri se numără aplicarea unei progresivități rezonabile pentru veniturile personale foarte mari, dar doar pentru partea de venit care depășește un anumit prag. Pentru veniturile mici și medii este propusă menținerea unei fiscalități moderate. Totodată, mișcarea pledează pentru majorarea treptată a scutirii personale și a deducerilor pentru familiile cu copii.

 

O altă propunere vizează introducerea unei cote TVA de 11% pe întregul lanț agroalimentar, de la producția primară până la procesare și comercializare. Potrivit inițiatorilor, măsura ar reprezenta un compromis între necesitatea veniturilor la buget, competitivitatea producătorilor autohtoni și prețurile accesibile la alimente.

În același timp, ”Construim Încredere” se opune majorării TVA pentru medicamente și produsele destinate alimentației copiilor, solicitând menținerea regimului preferențial existent.

Mișcarea propune și stimularea investițiilor reale printr-o cotă preferențială pentru profitul reinvestit în echipamente, tehnologii, digitalizare, eficiență energetică și cercetare-dezvoltare. Pentru mediul rural ar putea fi introduse stimulente suplimentare, iar microîntreprinderile și fermele mici ar urma să beneficieze de regimuri fiscale simplificate.

Pe lista propunerilor se regăsește și impozitarea temporară a supraprofiturilor obținute în perioade economice excepționale. Măsura ar trebui aplicată pe baza unor criterii clare și predictibile și să fie limitată în timp.

„O politică fiscală bună nu este cea care colectează mai mult, ci cea care colectează echitabil, stimulează dezvoltarea și folosește responsabil fiecare leu. Republica Moldova are nevoie de un contract fiscal corect între cetățean, economie și stat — iar statul trebuie să-și asume și el partea sa: să cheltuiască eficient, să combată evaziunea și să explice transparent fiecare leu în plus pe care îl cere de la contribuabil”, a declarat Olesea Stamate, fondatoarea Mișcării.

Organizația îndeamnă Guvernul ca noua politică fiscală să nu pornească de la întrebarea „ce taxe putem majora?”, ci de la trei obiective: cum poate fi stimulată economia să producă și să investească mai mult, cum poate fi distribuită echitabil contribuția la buget și cum pot fi protejați oamenii pentru care fiecare leu contează.