Prigojin: Wagner vrea să recruteze aproximativ 30.000 de noi luptători. Atâția câți au fost omorâți de ucraineni

Grupul de mercenari Wagner din Rusia a anunțat prin vocea fondatorului său, Evgheni Prigojin, că vrea să recruteze aproximativ 30.000 de noi luptători până la jumătatea lunii mai, conform Reuters.

Prigojin a explicat într-un mesaj audio pe Telegram că centrele de recrutare Wagner, despre care a spus săptămâna trecută au fost deschise în 42 de oraşe ruseşti, angajează în medie 500-800 de persoane pe zi.
El nu a oferit nicio dovadă care să susţină cifrele, pe care Reuters nu le-a putut verifica în mod independent.

Oamenii lui Prigojin au suferit pierderi grele în timp ce conduceau eforturile Rusiei de a captura oraşul ucrainean Bahmut, care a rezistat încă din vara trecută în cea mai lungă şi sângeroasă bătălie a războiului de un an.
Potrivit unei evaluări realizate de către Statele Unite în ianuarie, Wagner avea aproximativ 50.000 de luptători în Ucraina, inclusiv 40.000 de condamnaţi pe care Prigojin i-a recrutat din închisorile ruseşti. Acestora din urmă li s-a promis grațiere dacă supravieţuiesc şase luni.

Oficialii ucraineni au susținut că aproximativ 30.000 dintre luptătorii Wagner au dezertat sau au fost ucişi sau răniţi, o cifră care nu a putut fi verificată în mod independent.

Prigojin a spus că recrutarea merge mai bine decât se aşteptase şi că cei care se înscriu sunt într-o formă fizică mai bună decât condamnaţii pe care i-a preluat înainte.
”Până la jumătatea lunii mai, intenţionăm să creştem numărul de luptători din unităţile noastre cu aproximativ 30.000”, a spus el.
Prigojin a desfăşurat o campanie activă de relaţii publice, de luni de zile, pentru a promova rolul Wagner în ofensiva Rusiei, plângându-se deseori că cei mai buni membri ai armatei nu reuşesc să acorde grupului său suficient credit şi chiar afirmând că au lăsat grupul fără muniţie, o afirmaţie infirmată de armata rusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#recruti #wagner #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.

#OPEC #petrol #Venezuela