Delir din partea purtătoarei de cuvânt a MAE din Rusia: Limba română ar trebui să se numească limba moldovenească

19 Mart. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Mart. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, se arată deranjată de opinia diplomaţiei române care a salutat „limba română” în legislaţia naţională a Republicii Moldova, despre care spune că a restabilit „adevărul științific”.

Într-o postare pe Telegram, Zaharova, insistă pe „moldovenizarea” Republicii Moldova, acuzând România de ocuparea Basarabiei până în 1940.

Zaharova susţine că „limba moldovenească” ar fi un simbol de autoidentificare a locuitorilor Republicii Moldova. În context, oficialul rus se întreabă a cui este acum Basarabia.

”Renunţând la limba moldovenească, actualul regim de la Chişinău abordează întrebarea: a cui este acum Basarabia (care până la 1940 a fost ocupată de România) şi cui aparţin pământurile de la Nistru (care până la 1940 intrau în componenţa Ucrainei)? Acum limba moldovenească într-un mod paradoxal, oficial, s-a păstrat doar în Transnistria. Dacă se doreşte transcrierea limbii, atunci ar trebui să urmeze logica istorică numind limba română drept limba moldovenească şi nu viceversa”, a conchis Zaharova care a ţinut să facă referire şi la nişte „adevăruri istorice”, blamând existenţa până la sfârşitul secolului XVIII a limbii române.

Autorităţile de la Chişinău rămân ferme pe poziţia de a legifera limba română: „Noi vorbim limba română şi era nefiresc ca în legi, în Constituţie, să fie scris altfel”, a declarat preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, dând asigurări că va promulga legea imediat ce o va avea pe masă.

Şeful statul susţine că adoptarea acestei legi a fost una întârziată: „Limba este română şi orice s-ar întâmpla în stradă, nu are nicio implicaţie asupra acestui adevăr. Da, s-a întâmplat târziu, dar este bine că s-a întâmplat”, a mai spus Maia Sandu.
România a salutat adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a legii ce prevede înlocuirea „limbii moldoveneşti” în legislaţia naţională cu „limba română”. Ministerul Afacerilor Externe al României menţionează într-un comunicat că adoptarea legii „are o profundă semnificaţie simbolică, întrucât restabileşte adevărul ştiinţific cu privire la denumirea limbii oficiale a Republicii Moldova şi confirmă statutul limbii române de limbă oficială a Republicii Moldova”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

23 Oct. 2026, 16:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2026, 16:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să dețină un pachet de 62.500 de acțiuni la producătorul rus de camioane KAMAZ, cu sediul în Republica Tatarstan, Federația Rusă. Titlurile, evaluate contabil la aproximativ 1,45 milioane de lei, figurează în evidența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, deși ar fi trebuit transmise Agenției Proprietății Publice. Carența a fost semnalată din nou de Curtea de Conturi în cadrul auditului financiar pentru anul 2025, prezentat pe 21 octombrie în Parlament.

Potrivit auditorilor, netransmiterea celor 62.500 de valori mobiliare către Agenția Proprietății Publice a determinat supraevaluarea cu aproximativ 1,4 milioane de lei a conturilor ministerului aferente acțiunilor și altor participații deținute peste hotarele țării.

Acțiunile au o istorie de peste trei decenii. Acestea au fost procurate în 1991 din mijloacele bugetului republican, însă reorganizările succesive ale instituțiilor publice au complicat stabilirea și înregistrarea corespunzătoare a drepturilor patrimoniale.

Pachetul deținut de Republica Moldova reprezintă 0,00883% din capitalul social al KAMAZ, una dintre cele mai cunoscute companii producătoare de camioane din Federația Rusă.

Deși participația este una minoritară, situația juridică a acțiunilor a atras în mod repetat atenția auditorilor. Încă în rapoartele precedente, Curtea de Conturi constata că autoritățile moldovenești nu au notificat corespunzător compania rusă despre modificările privind succesiunea drepturilor asupra acțiunilor și nu au participat la adunările generale ale acționarilor.