Primăria Capitalei câștigă peste 10 milioane de lei pentru 13 locuri de amplasare a gheretelor. Cel mai scump lot

Cea de-a patra rundă a licitației deschise pentru obținerea dreptului de încheiere a contractului pentru amplasarea unităților de comerț ambulant stradal pe teritoriul orașului a fost organizată și desfășurată astăzi de Primăria Capitalei. În cadrul acesteia au fost adjudecate 13 locuri în valoare totală de cca 10,66 milioane lei, din cele 20 expuse la concurs.

Potrivit Primăriei Chișinău, cel mai solicitat lot din concurs a fost cel amplasat pe str. Ismail, 45, intersecție cu str. Mitropolit Varlaam, din sectorul Centru al Capitalei. Astfel, având prețul inițial stabilit de 350 mii lei, lotul a fost vândut cu 2,45 milioane de lei. Alte două locuri adjudecate la prețuri mari sunt cele amplasate pe str. Alexandrescu, Parcul „Valea Morilor”, vândute cu 1,93 milioane lei și respectiv, cu 1,45 milioane lei.

Alte locuri au fost adjudecate la prețuri care variază între 204.750 lei și 560.000 lei.

Termenul contractului pentru dreptul de comercializare este de 5 ani.

Organizatorul concursului este Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Amintim că la primele două licitații desfășurate în decembrie 2020 au fost adjudecate 28 de locuri de comerț, în valoare totală de 51,8 milioane de lei, iar la cele de-al treilea concurs, din ianuarie, curent, au fost solicitate 11 loturi în sumă totală de 26 milioane lei.

#licitatie #gherete #primaria chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul balanței comerciale a Republicii Moldova continuă să se adâncească. În perioada ianuarie–noiembrie 2025, diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la 6,39 miliarde de dolari, cu aproape 30% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2024, pe fondul faptului că țara a cumpărat din exterior mult mai mult decât a reușit să vândă.

În primele 11 luni ale anului, exporturile au totalizat 3,43 miliarde de dolari, înregistrând o creștere modestă, de 4,4%. Cele mai exportate produse au fost mașinile și aparatele electrice (15,4%), urmate de semințe și fructe oleaginoase (14,9%), legume și fructe (11,4%), cereale (8,3%), îmbrăcăminte (8,0%) și băuturi alcoolice și nealcoolice (5,8%). Cu alte cuvinte, Moldova a continuat să se bazeze atât pe produse agricole, cât și pe componente industriale.

De cealaltă parte, importurile au crescut mult mai rapid și au ajuns la 9,82 miliarde de dolari, cu 19,5% peste nivelul din 2024. Cele mai mari cheltuieli au fost pentru produse energetice – petrol și produse petroliere (8,9%), gaz (8,8%) și energie electrică (4,3%), dar și pentru vehicule, mașini și echipamente electrice și medicamente.

Dezechilibrul este vizibil și la nivel lunar. Doar în noiembrie 2025, exporturile au fost de 395,9 milioane de dolari, în timp ce importurile au atins 979,2 milioane de dolari, ceea ce a dus la un deficit lunar de 583,3 milioane de dolari.

La nivel geografic, Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Mai mult de 68% din exporturi merg spre statele UE, iar peste jumătate din importuri (54,1%) provin din spațiul comunitar. Totuși, relația comercială cu UE se încheie cu un dezechilibru major: un deficit de circa 3 miliarde de dolari. România este principalul partener, atât la export, cât și la import, urmată de Turcia, Italia și Cehia la export și de China, Ucraina și Turcia la import.

În relația cu statele CSI, comerțul are o pondere mult mai redusă. În ianuarie–noiembrie 2025, exporturile către aceste țări au reprezentat circa 6% din total, iar importurile aproximativ 3%. Balanța comercială cu statele CSI s-a încheiat cu un deficit de doar 77,6 milioane de dolari, chiar mai mic decât în anul 2024.