Primăria Capitalei câștigă peste 10 milioane de lei pentru 13 locuri de amplasare a gheretelor. Cel mai scump lot

Cea de-a patra rundă a licitației deschise pentru obținerea dreptului de încheiere a contractului pentru amplasarea unităților de comerț ambulant stradal pe teritoriul orașului a fost organizată și desfășurată astăzi de Primăria Capitalei. În cadrul acesteia au fost adjudecate 13 locuri în valoare totală de cca 10,66 milioane lei, din cele 20 expuse la concurs.

Potrivit Primăriei Chișinău, cel mai solicitat lot din concurs a fost cel amplasat pe str. Ismail, 45, intersecție cu str. Mitropolit Varlaam, din sectorul Centru al Capitalei. Astfel, având prețul inițial stabilit de 350 mii lei, lotul a fost vândut cu 2,45 milioane de lei. Alte două locuri adjudecate la prețuri mari sunt cele amplasate pe str. Alexandrescu, Parcul „Valea Morilor”, vândute cu 1,93 milioane lei și respectiv, cu 1,45 milioane lei.

Alte locuri au fost adjudecate la prețuri care variază între 204.750 lei și 560.000 lei.

Termenul contractului pentru dreptul de comercializare este de 5 ani.

Organizatorul concursului este Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Amintim că la primele două licitații desfășurate în decembrie 2020 au fost adjudecate 28 de locuri de comerț, în valoare totală de 51,8 milioane de lei, iar la cele de-al treilea concurs, din ianuarie, curent, au fost solicitate 11 loturi în sumă totală de 26 milioane lei.

#licitatie #gherete #primaria chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță lansează un nou avertisment cu privire la modul în care autoritățile tratează subiectul recesiunii economice. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta acuză reprezentanți ai puterii și anumiți „experți de serviciu” că încearcă să manipuleze opinia publică și să nege date economice clare, doar pentru a apăra imaginea politică a guvernării.

Ioniță afirmă că Republica Moldova a intrat în recesiune în 2024, iar acest lucru este demonstrat de scăderea PIB în trei trimestre consecutive. Mai mult, el subliniază că aceasta este a treia recesiune a țării în ultimii cinci ani, un semnal evident al fragilității economiei naționale. Datele, afirmă economistul, au fost incluse și în studiul IDIS „Viitorul” – „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, finanțat de Fundația Friedrich-Ebert.

Potrivit lui Ioniță, recesiunea nu este o întâmplare, ci rezultatul unei evoluții negative continue, caracterizate prin stagnare și inflație ridicată, fenomen pe care acesta îl numește pe numele real: stagflație.

Economistul critică dur reacțiile apărute după prezentarea datelor. El spune că un „expert de cohortă propagandistică” a declarat public că recesiunea este un „FALS”, negând evidențele economice. Ioniță ironizează situația, afirmând că respectivul „propagandist” se contrazice public, având postări mai vechi în care el însuși vorbea despre recesiune: „Probabil atunci nu primise încă linie de la partid”.

În opinia sa, tentativa de a minimaliza problemele este „o încercare jalnică, primitivă și lipsită de profesionalism” și reprezintă simptomul unei culturi politice care pune propaganda înaintea analizei economice reale.

Ioniță contrastează rolul economistului cu cel al propagandistului: primul trebuie să identifice problemele și să le explice publicului, în timp ce al doilea „neagă evidențele, intimidează dezbaterile și încearcă să convingă societatea că negrul este alb”.

Economistul avertizează că ignorarea realităților economice nu doar că sabotează discuțiile serioase, dar pe termen lung subminează încrederea și capacitatea de dezvoltare a țării: „Economia nu poate fi mințită la infinit, iar costurile acestei autoamăgiri sunt plătite de întreaga societate”.