Primăria Capitalei câștigă peste 10 milioane de lei pentru 13 locuri de amplasare a gheretelor. Cel mai scump lot

Cea de-a patra rundă a licitației deschise pentru obținerea dreptului de încheiere a contractului pentru amplasarea unităților de comerț ambulant stradal pe teritoriul orașului a fost organizată și desfășurată astăzi de Primăria Capitalei. În cadrul acesteia au fost adjudecate 13 locuri în valoare totală de cca 10,66 milioane lei, din cele 20 expuse la concurs.

Potrivit Primăriei Chișinău, cel mai solicitat lot din concurs a fost cel amplasat pe str. Ismail, 45, intersecție cu str. Mitropolit Varlaam, din sectorul Centru al Capitalei. Astfel, având prețul inițial stabilit de 350 mii lei, lotul a fost vândut cu 2,45 milioane de lei. Alte două locuri adjudecate la prețuri mari sunt cele amplasate pe str. Alexandrescu, Parcul „Valea Morilor”, vândute cu 1,93 milioane lei și respectiv, cu 1,45 milioane lei.

Alte locuri au fost adjudecate la prețuri care variază între 204.750 lei și 560.000 lei.

Termenul contractului pentru dreptul de comercializare este de 5 ani.

Organizatorul concursului este Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Amintim că la primele două licitații desfășurate în decembrie 2020 au fost adjudecate 28 de locuri de comerț, în valoare totală de 51,8 milioane de lei, iar la cele de-al treilea concurs, din ianuarie, curent, au fost solicitate 11 loturi în sumă totală de 26 milioane lei.

#licitatie #gherete #primaria chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.