Primăria Capitalei câștigă peste 10 milioane de lei pentru 13 locuri de amplasare a gheretelor. Cel mai scump lot

Cea de-a patra rundă a licitației deschise pentru obținerea dreptului de încheiere a contractului pentru amplasarea unităților de comerț ambulant stradal pe teritoriul orașului a fost organizată și desfășurată astăzi de Primăria Capitalei. În cadrul acesteia au fost adjudecate 13 locuri în valoare totală de cca 10,66 milioane lei, din cele 20 expuse la concurs.

Potrivit Primăriei Chișinău, cel mai solicitat lot din concurs a fost cel amplasat pe str. Ismail, 45, intersecție cu str. Mitropolit Varlaam, din sectorul Centru al Capitalei. Astfel, având prețul inițial stabilit de 350 mii lei, lotul a fost vândut cu 2,45 milioane de lei. Alte două locuri adjudecate la prețuri mari sunt cele amplasate pe str. Alexandrescu, Parcul „Valea Morilor”, vândute cu 1,93 milioane lei și respectiv, cu 1,45 milioane lei.

Alte locuri au fost adjudecate la prețuri care variază între 204.750 lei și 560.000 lei.

Termenul contractului pentru dreptul de comercializare este de 5 ani.

Organizatorul concursului este Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Amintim că la primele două licitații desfășurate în decembrie 2020 au fost adjudecate 28 de locuri de comerț, în valoare totală de 51,8 milioane de lei, iar la cele de-al treilea concurs, din ianuarie, curent, au fost solicitate 11 loturi în sumă totală de 26 milioane lei.

#licitatie #gherete #primaria chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.