Primăriile decid dacă cresc impozitele pe case, șeful de la Cadastru

O eventuală majorare a impozitului pe bunurile imobile, în urma creșterii valorilor cadastrale după evaluarea celor aproximativ șase milioane de imobile, ține exclusiv de competența autorităților publice locale, nu de Guvern sau Parlament, a declarat directorul general al Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii.

Potrivit lui Ivan Danii, în cadrul politicii fiscale se va analiza modul în care pot fi evitate eventuale abuzuri la nivel local, însă decizia finală rămâne pe filiera administrațiilor locale. „Guvernul și Parlamentul nu pot interveni pentru a stabili plafoane pentru autoritățile publice locale. Acestea sunt autonome, se autofinanțează, iar toate impozitele rămân la nivel local, nu ajung la bugetul de stat”, a explicat șeful AGCC.

În acest context, Ivan Danii a subliniat că anume autoritățile locale decid nivelul impozitelor, prin coeficienții aprobați de consiliile locale. Totodată, el a menționat că politica fiscală include și categorii sociale protejate, cum sunt pensionarii, care beneficiază de scutiri sau facilități fiscale, iar aceste aspecte urmează să fie revizuite în cadrul politicii fiscale.

Directorul AGCC a atras atenția că cetățenii trebuie să fie activi în procesul decizional local. „Deciziile privind coeficienții fiscali sunt supuse consultărilor publice timp de 15 zile. Este important ca oamenii să intervină, să participe și să se adreseze consilierilor locali pe care i-au ales”, a declarat Ivan Danii.

Oficialul a reiterat că majorarea valorilor cadastrale nu duce automat la creșterea impozitelor, iar impactul final asupra contribuabililor va depinde de deciziile adoptate la nivelul fiecărei autorități publice locale.

Anterior, directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, impozitul pe imobil ar putea crește chiar și de până la trei ori, în cazul în care autoritățile publice locale nu vor ajusta coeficienții de impozitare.

În prezent cota minimă a impozitului pe imobil este de 0,05%, iar în Chișinău – 0,185%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#impbil #impozit #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile Moldovei au crescut modest în 2025, însă importurile au avansat de peste trei ori mai rapid, ceea ce a dus la adâncirea deficitului comercial, arată datele Biroului Național de Statistică.

În luna decembrie 2025, exporturile de mărfuri au însumat 351,9 milioane de dolari SUA, în scădere cu 11,1% față de noiembrie, dar cu 30,4% peste nivelul din decembrie 2024. În același timp, importurile au ajuns la 1,1 miliarde de dolari, în creștere cu 12,4% lunar și cu 30,1% anual.

Per ansamblul anului 2025, exporturile au totalizat 3,78 miliarde de dolari, în creștere cu 6,4% față de 2024. Importurile au urcat însă mult mai accelerat, până la 10,92 miliarde de dolari, marcând o majorare de 20,5%.

Dezechilibrul dintre cele două fluxuri comerciale a împins deficitul balanței comerciale la 7,14 miliarde de dolari, cu 29,6% mai mare decât în anul precedent. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la 34,6%.

Exporturile au fost dominate de mărfuri autohtone, care au constituit 78,8% din total (2,98 miliarde dolari), în creștere cu 10%. Reexporturile au reprezentat 21,2% și au scăzut cu 5,1%.

Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. În 2025, livrările către UE au însumat 2,55 miliarde de dolari, cu o pondere de 67,5% din total exporturi. La importuri, UE a deținut 54,1%.

România a rămas cea mai importantă piață de desfacere, cu 29% din exporturile Moldovei, urmată de Turcia (9,9%), Italia (9,2%) și Cehia (8,2%). Pe partea de importuri, principalele surse au fost România (22,7%), China (13,6%) și Ucraina (10,1%).

Structura exporturilor a fost dominată de semințe și fructe oleaginoase (15,5%), mașini și aparate electrice (15,1%), legume și fructe (11,4%), cereale (8,0%) și îmbrăcăminte (8,0%). La importuri, ponderi importante au revenit gazului și produselor din gaz (9,1%), produselor petroliere (8,7%), vehiculelor rutiere (8,2%) și energiei electrice (4,3%).

Majoritatea comerțului extern continuă să fie realizată pe cale rutieră: 79,4% din exporturi și 79,2% din importuri.

Datele arată că, deși exporturile au continuat să crească în 2025, ritmul mult mai rapid al importurilor a amplificat dezechilibrul comercial al Republicii Moldova.