Primarul din Bălți cere intervenția Guvernului în criza combustibililor

Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petkov, a anunțat că a adresat o scrisoare deschisă prim-ministrului Dorin Recean, solicitând intervenția autorităților centrale în contextul crizei combustibililor.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, edilul susține că problema scumpirii carburanților are un caracter global și produce efecte care depășesc limitele unui singur oraș sau ale unei regiuni.

Potrivit lui Petkov, în ultimele zile Primăria Bălți a întreprins mai multe măsuri pentru a diminua impactul crizei combustibililor asupra orașului și asupra locuitorilor săi.

„Astăzi ne confruntăm cu o problemă globală, ale cărei consecințe depășesc cu mult limitele unui oraș sau ale unei regiuni. Tocmai de aceea este mai important ca oricând să fie unite eforturile autorităților de toate nivelurile centrale și locale pentru a proteja interesele cetățenilor”, a declarat primarul.

Edilul a subliniat că niciun oraș sau sat nu poate face față singur unei asemenea provocări, motiv pentru care a solicitat Guvernului o reacție rapidă și adoptarea unor decizii concrete pentru gestionarea situației.

Apelul vine pe fondul scumpirilor accelerate ale carburanților, care afectează atât transportul, cât și costurile pentru economie și populație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.