Probleme în industria moldovenească! S-a comprimat cu 3,6% în 2023

27 Iul. 2024, 11:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iul. 2024, 11:53 // Actual //  bani.md

În 2023, volumul producției industriale din Republica Moldova a constituit 87,6 miliarde de lei, înregistrând o scădere de 3,6% în prețuri comparabile față de anul precedent. Aceste date au fost prezentate recent de Biroul Național de Statistică (BNS), care anterior nu a publicat informații privind volumul producției industriale în cifre absolute pentru anul 2022.

Potrivit BNS, industria prelucrătoare a avut cea mai mare pondere în totalul producției industriale, reprezentând 83,9% din valoarea totală, urmată de sectorul „producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă” cu 12,4%. Valoarea bunurilor produse în industria prelucrătoare a fost de 73,5 miliarde de lei în 2023, comparativ cu 73,7 miliarde de lei în 2022.

Industria alimentară a avut o contribuție semnificativă, producând bunuri în valoare de 28,1 miliarde de lei în 2023, față de 29,6 miliarde de lei în 2022, reprezentând 32,1% din valoarea totală a producției. Alte segmente importante includ producția de produse din minerale nemetalice (8,9%), producția de băuturi (8,2%), producția de autoturisme, remorci și semiremorci (7,5%), producția de cauciuc și mase plastice (3,6%), producția de îmbrăcăminte (3,5%) și producția de produse textile (3,4%).

În ceea ce privește piața de desfacere, 65,5% din volumul total al produselor industriale a fost destinat pieței interne, în creștere față de 64,5% în 2022, în timp ce 34,5% din produse au fost livrate pe piața externă, comparativ cu 35,5% în anul precedent.

Întreprinderile cu capital privat au avut cea mai mare pondere în volumul total al produselor industriale, contribuind cu 49,4% (43,2 miliarde de lei), urmate de întreprinderile cu capital străin (19,8%) și cele cu capital mixt (17,3%). Întreprinderile de stat au deținut o pondere de 12,4%, iar cele cu formă mixtă de proprietate fără participare străină au contribuit cu 1,1%.

Din punct de vedere regional, 52,9% din activitatea industrială s-a concentrat în municipiul Chișinău, 22% în regiunea Nord, 17,1% în regiunea Centru, 4,9% în regiunea Sud și 3,1% în UTA Găgăuzia. Întreprinderile din UTA Găgăuzia și regiunea Nord au avut cea mai mare pondere a produselor livrate pe piața externă, cu 56% și respectiv 50,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a evitat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor cu privire la emisiunile corporative (atragerea unui împrumut de la pe piața de capital n.a), în condițiile în care în vara anului curent compania a creditat statul cu 361 de milioane de lei. Întrebat de ce societatea intenționează să se împrumute de pe piața de capital, după ce anterior a investit sume importante în titluri de stat, Buzatu le-a cerut reprezentanților presei să transmită întrebările în scris.

„Orice întrebări, dacă mai aveți suplimentar, vă rog frumos să ne scrieți”, a răspuns Buzatu, fără să ofere explicații pe fondul subiectului.

Jurnaliștii au încercat să afle cum se explică intenția Energocom de a emite obligațiuni corporative, în condițiile în care compania a plasat anterior bani în valori mobiliare de stat. Întrebările au vizat inclusiv o eventuală legătură dintre aceste operațiuni financiare și tariful la gazele naturale, însă directorul nu a oferit un răspuns concret în schimbul de replici dintre acesta și jurnalist.

Subiectul apare după ce s-a aflat că Energocom a investit 361 de milioane de lei în valori mobiliare de stat în primul semestru al anului 2026, fără ca societatea să facă publice detalii privind maturitatea instrumentelor financiare și randamentele obținute.

Anterior, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, Buzatu a confirmat efectuarea unor plasamente temporare, dar a refuzat să precizeze pentru ce perioadă au fost investiți banii și ce dobânzi a încasat compania.

„Am făcut acest plasament temporar”, a declarat atunci șeful Energocom, precizând că este vorba despre perioade scurte.

Întrebat despre durata exactă a investițiilor, acesta a invocat caracterul intern al operațiunilor financiare.

„Cu referire la aspectele respective, eu nu vă pot comunica lucrurile astea. Sunt chestii trezoreriale, interne”, a explicat Buzatu.

Întrebările privind gestionarea resurselor financiare ale Energocom apar într-un context sensibil pentru consumatori, după ce compania a solicitat majorarea tarifului reglementat la gazele naturale de la 14,41 lei la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.

Totodată, Energocom a anunțat semnarea unui memorandum pentru explorarea posibilității de a emite obligațiuni corporative. Compania a precizat anterior că eventuala finanțare ar urma să fie destinată diversificării surselor de capital și susținerii proiectelor investiționale, nu achiziției de gaze naturale, și că inițiativa nu ar avea impact asupra tarifelor.

Discuțiile despre transparența financiară a companiei vin și pe fundalul veniturilor conducerii Energocom. Potrivit declarației de avere pentru anul 2025, Eugeniu Buzatu a încasat aproape 1,2 milioane de lei din salariu, sporuri și premii, la care s-au adăugat aproximativ 36.000 de lei în diurne și peste 14.000 de lei în tichete de masă.