Probleme în industria moldovenească! S-a comprimat cu 3,6% în 2023

27 Iul. 2024, 11:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iul. 2024, 11:53 // Actual //  bani.md

În 2023, volumul producției industriale din Republica Moldova a constituit 87,6 miliarde de lei, înregistrând o scădere de 3,6% în prețuri comparabile față de anul precedent. Aceste date au fost prezentate recent de Biroul Național de Statistică (BNS), care anterior nu a publicat informații privind volumul producției industriale în cifre absolute pentru anul 2022.

Potrivit BNS, industria prelucrătoare a avut cea mai mare pondere în totalul producției industriale, reprezentând 83,9% din valoarea totală, urmată de sectorul „producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă” cu 12,4%. Valoarea bunurilor produse în industria prelucrătoare a fost de 73,5 miliarde de lei în 2023, comparativ cu 73,7 miliarde de lei în 2022.

Industria alimentară a avut o contribuție semnificativă, producând bunuri în valoare de 28,1 miliarde de lei în 2023, față de 29,6 miliarde de lei în 2022, reprezentând 32,1% din valoarea totală a producției. Alte segmente importante includ producția de produse din minerale nemetalice (8,9%), producția de băuturi (8,2%), producția de autoturisme, remorci și semiremorci (7,5%), producția de cauciuc și mase plastice (3,6%), producția de îmbrăcăminte (3,5%) și producția de produse textile (3,4%).

În ceea ce privește piața de desfacere, 65,5% din volumul total al produselor industriale a fost destinat pieței interne, în creștere față de 64,5% în 2022, în timp ce 34,5% din produse au fost livrate pe piața externă, comparativ cu 35,5% în anul precedent.

Întreprinderile cu capital privat au avut cea mai mare pondere în volumul total al produselor industriale, contribuind cu 49,4% (43,2 miliarde de lei), urmate de întreprinderile cu capital străin (19,8%) și cele cu capital mixt (17,3%). Întreprinderile de stat au deținut o pondere de 12,4%, iar cele cu formă mixtă de proprietate fără participare străină au contribuit cu 1,1%.

Din punct de vedere regional, 52,9% din activitatea industrială s-a concentrat în municipiul Chișinău, 22% în regiunea Nord, 17,1% în regiunea Centru, 4,9% în regiunea Sud și 3,1% în UTA Găgăuzia. Întreprinderile din UTA Găgăuzia și regiunea Nord au avut cea mai mare pondere a produselor livrate pe piața externă, cu 56% și respectiv 50,2%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Nov. 2026, 16:12
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Nov. 2026, 16:12 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova a decis să demonstreze că viitorul transportului feroviar există și că, uneori, începe cu o plimbare de probă până la Sîngera. Întreprinderea, care încearcă să se redreseze după ani de pierderi și datorii de peste 1,4 miliarde de lei, a testat vineri, 13 noiembrie, o nouă rută feroviară Strășeni–Chișinău–Revaca–Sîngera. La bordul trenului diesel modernizat s-au aflat inclusiv vicepremierul Vladimir Bolea și directorul CFM, Serghei Cotelinic, semn că evenimentul a fost unul important, chiar dacă deocamdată vorbim doar despre o cursă de testare.

Potrivit comunicatului oficial, trenul a fost pregătit de specialiștii Depoului Chișinău, iar noua conexiune ar urma să le ofere locuitorilor din localitățile de pe traseu o alternativă la transportul rutier. Cu alte cuvinte, CFM vrea să-i convingă pe moldoveni că trenul nu este doar un mijloc de transport din amintirile copilăriei, ci poate deveni o opțiune pentru deplasările zilnice la serviciu sau la studii.

Marea atracție a proiectului este legătura cu Aeroportul din Chișinău. Există însă un mic detaliu: trenul nu va ajunge chiar la terminal. Pasagerii vor coborî la Revaca, de unde vor continua călătoria cu transport rutier până la aeroport. Așadar, cine visează să coboare din vagon direct la ghișeul de check-in va mai avea nevoie de puțină răbdare și de încă un mijloc de transport.

Autoritățile promit că această combinație dintre tren și transportul rutier va permite evitarea ambuteiajelor și reducerea timpului de deplasare. În plus, în apropierea stațiilor urmează să fie amenajate parcări, astfel încât pasagerii să poată veni cu automobilul personal pentru a-l lăsa acolo și a continua călătoria cu trenul. Practic, pentru a circula mai puțin cu mașina, unii călători vor trebui mai întâi să ajungă cu mașina la gară.

Dar orice început feroviar vine și cu un sacrificiu. Pentru lansarea noii conexiuni, CFM intenționează să scoată din circulație trenul diesel Chișinău–Ungheni. Compania invocă numărul redus de pasageri și costurile ridicate de exploatare. Astfel, în timp ce locuitorii din Strășeni și Sîngera ar putea primi o nouă opțiune de transport, pasagerii de pe ruta Ungheni–Chișinău riscă să rămână fără cursa existentă. Un tren apare în grafic, altul dispare.

Experimentul vine într-un moment în care CFM încearcă să-și reconstruiască imaginea și finanțele. Compania a raportat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei pentru primele nouă luni ale anului 2026, după pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025.

Totuși, în spatele revenirii pe profit se află datorii de aproximativ 1,45 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate anterior în Parlament. Din acestea, peste un miliard de lei reprezintă obligații externe, aproape 249 de milioane de lei sunt datorii față de bugetul public, iar alte 186 de milioane de lei constituie datorii comerciale.

Prin urmare, rezultatul pozitiv din primele nouă luni reprezintă doar aproximativ 1,6% din valoarea acestor obligații. Altfel spus, CFM a reușit să pună locomotiva redresării în mișcare, dar vagoanele datoriilor rămân extrem de grele.

Deocamdată, întreprinderea nu a anunțat data lansării curselor regulate pe noul traseu, frecvența acestora, durata călătoriei sau prețul biletelor. Prin urmare, pasagerii mai au de așteptat până vor afla dacă alternativa feroviară va fi într-adevăr mai rapidă și mai avantajoasă decât transportul rutier.

Cert este că, după ani de probleme financiare, CFM încearcă să pună din nou transportul de pasageri pe șine. Iar dacă experimentul va reuși, poate că într-o bună zi moldovenii vor putea ajunge cu trenul până la aeroport, nu doar în apropierea lui. Până atunci, important este ca trenul spre Sîngera să nu rămână doar o frumoasă excursie oficială.