Problemele se țin lanț la Air Moldova a lui Șor! Din nou anulează mai multe curse. N-are avioane

În contextul anulării unei serii de zboruri din data de 12 aprilie curent, de către Air Moldova, Autoritatea Aeronautică Civilă informează că monitorizează îndeaproape situația curentă a operatorului aerian și reiterează că pasagerii ale căror zboruri au fost anulate, pot apela Telefonul consumatorului – (022) 823583 sau își pot revendica drepturile accesând acest link: https://www.caa.md/protectia-consumatorului-pasi-de-urmat-in-cazul-anularii-sau-retinerii-unui-zbor

Autoritatea încurajează pasagerii care sunt blocați în aeroporturi să solicite asistență din partea operatorului aerian care are obligațiunea de a oferi pasagerilor cazare și hrană până la identificarea opțiunilor de rerutare spre destinația finală.
Vezi care sunt motivele anulării zborurilor https://www.caa.md/air-moldova-anunta-o-noua-serie-de-anulari-3-565.

În luna martie, Air Moldova și-a anulat cursele aeriene pe bandă rulantă.

BANI.MD a scris anterior citând surse din interiorul companiei că Air Moldova ar avea datorii de peste 2 miliarde de lei față de furnizori și ele continuă s crească. Doar față de Euro Control – organizația responsabilă de securitatea zborurilor, Air Moldova ar avea datorii de 2 milioane de euro. Abia acum au fost remunerați angajații pentru luna noiembrie.

„Air Moldova și-a anulat toate cursele spre Marea Britanie și Germania, în condițiile în care orice navă a companie ar risca să fie sechestrată din cauza datoriilor față de Euro Control. Cele două state au și un acord în acest sens”, spun sursele

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Compania ar întâmpină dificultăți la închirierea avioanelor din cauza sancțiunilor. Deși au parteneri în România, aceștia au refuzat să le ofere avioane.

Air Moldova a fost privatizată în toamna anului 2018 cu 50 de milioane de lei, de Civil Aviation Group, o companie fondată de doi moldoveni și compania românească Blue Air. Ultima se va retrage, însă, la nici-un an de la privatizare în condiții suspecte, cota de 49% fiind preluată de Dzintars Pomers din Letonia.

Valoarea tranzacției depășea 1,2 miliarde de lei (circa 61,5 milioane euro), dintre care 50 milioane de lei au fost transferate la bugetul de stat, restul sumei reprezintau datoriile companiei Air Moldova, pe care investitorul s-a obligat să le achite în decurs de trei ani.

În prezent, AirMoldova ar fi controlată de fugarul Ilan Șor prin companii interpuse.

#Air Moldova #anulare #zboruri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.