Producătorii de sfeclă de zahăr amenință că se alătură protestelor fermierilor: Cer subvențiile promise

02 Oct. 2026, 18:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
02 Oct. 2026, 18:00 // Actual //  Grîu Tatiana

Producătorii de sfeclă de zahăr cer autorităților să aloce subvențiile prevăzute pentru acest an și avertizează că, în caz contrar, se vor alătura protestelor agricultorilor. Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) a transmis o solicitare Guvernului, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Potrivit Asociației, după o recentă întrevedere cu ministrul Agriculturii, fermierii au înțeles că plățile cuplate pentru sfecla de zahăr nu vor fi acordate. APSZM susține că acest sprijin le-a fost promis timp de trei ani, iar în Programul Strategic al Politicii Agricole 2026–2030 au fost prevăzute, începând cu anul 2026, plăți cuplate la hectar pentru sfecla de zahăr. Bugetul prevăzut este de 40 de milioane de lei.

Demersul adresat autorităților este susținut de 37 de producători agricoli cultivatori de sfeclă de zahăr, ale căror semnături sunt anexate solicitării.

„De trei ani ni se spune să mai avem răbdare, că sprijinul va veni. Am avut încredere, am semănat, am investit și am continuat să muncim, inclusiv în ani în care natura ne-a luat o bună parte din recoltă. Acum subvențiile sunt, în sfârșit, prevăzute în acte, dar ni se spune că s-ar putea să nu le primim. Fermierii se simt abandonați. Nu vrem să ieșim în stradă, vrem să fim pe câmp și să producem, dar răbdarea oamenilor are o limită”, a declarat președintele APSZM, Alexei Chiriac.

Asociația susține că sectorul vine după doi ani dificili. În 2024, seceta a compromis peste 60% din suprafețele semănate, iar în 2025 înghețurile târzii au afectat circa 65% din suprafețe, provocând, potrivit APSZM, pierderi de peste 65 de milioane de lei. Ploile abundente din toamna anului trecut au lăsat nerecoltate circa 1 900 de hectare. În același timp, costul cultivării unui hectar de sfeclă a crescut de la aproximativ 35 000 de lei la 43 000 de lei.

APSZM mai susține că suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr s-a redus de la peste 30 000 de hectare, în urmă cu aproximativ zece ani, la circa 8 300 de hectare în 2026. Producătorii invocă, pe lângă problemele provocate de condițiile meteo, creșterea costurilor de producție, importurile de zahăr din Serbia și Belarus și majorarea TVA la sfecla de zahăr și zahăr.

Asociația solicită lansarea imediată a intervenției PD-02 „Sprijin cuplat pentru venit – sfeclă de zahăr”, alocarea bugetului prevăzut pentru 2026 și stabilirea unui calendar clar pentru depunerea cererilor, autorizarea și achitarea plăților. De asemenea, cere măsuri pentru echilibrarea pieței interne în contextul importurilor de zahăr din Serbia și Belarus și reevaluarea majorării TVA pentru sector.

Producătorii au cerut autorităților un răspuns în termen de 10 zile lucrătoare. În lipsa unor acțiuni concrete, aceștia spun că își rezervă dreptul de a se alătura protestelor agricultorilor.

02 Oct. 2026, 16:12
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
02 Oct. 2026, 16:12 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova trebuie să accelereze dezvoltarea pieței de capital, inclusiv prin consolidarea bursei de valori și modernizarea infrastructurii post-tranzacționare, după reformele importante realizate în ultimii ani în sectorul bancar, potrivit declarației comisarului european pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis.

Oficialul european a declarat că sistemul financiar moldovenesc a înregistrat progrese importante, însă următoarea etapă trebuie să vizeze dezvoltarea unei piețe de capital capabile să ofere companiilor alternative de finanțare la creditul bancar.

„Este important să continuăm dezvoltarea bursei de valori și a infrastructurii post-tranzacționare și să consolidăm protecția investitorilor”, a declarat Dombrovskis, care a subliniat necesitatea unor „pași decisivi” în acest domeniu.

Dezvoltarea pieței de capital ar putea permite companiilor moldovenești să atragă bani direct de la investitori prin emisiuni de acțiuni și obligațiuni, ceea ce ar reduce dependența de finanțarea bancară. În același timp, o piață mai lichidă ar putea crea noi oportunități pentru investitorii locali și străini.

Problema este una mai veche. Comisia Europeană a constatat anterior că piața valorilor mobiliare din Republica Moldova rămâne subdezvoltată, cu un nivel redus de lichiditate și o gamă limitată de instrumente financiare.

Autoritățile de la Chișinău și-au propus să schimbe situația prin Strategia de dezvoltare a pieței de capital pentru perioada 2025–2030. Printre obiective se numără diversificarea instrumentelor disponibile, atragerea mai multor emitenți și investitori și apropierea infrastructurii financiare moldovenești de cea europeană.