Promisiunile făcute de Maia Sandu cetățenilor de pe scena din PMAN, în fața celor trei președinți străini

Președinta țării, Maia Sandu, a rostit un discurs pe scena din Piața Marii Adunări Naționale (PMAN), un s-a desfășurat parada militară, dedicată celor 30 de ani de la obținerea independenții Republicii Moldova, eveniment la care a participat și trei șefi de state: al României, Ucrainei și Poloniei, scrie Realitatea.md.

„Am pășit pe calea independenței plini de speranțe și entuziasm. Ne-am dorit o țară liberă, pe care să o guvernăm singuri. Dar școala independenței a fost și grea, și scumpă. Entuziasmul începutului s-a lovit de brutalitatea tranziției. Ne-a lipsit experiența bunei guvernări, reguli clare și instituții puternice. Dar cel mai mult ne-a lipsit unitatea – o viziune comună, agreată împreună, despre ce vrem să facem noi cu Moldova noastră. Lipsa de viziune și de unitate ne-a adus guvernări iresponsabile, profitoare, care s-au preocupat mai mult de propriile buzunare. A crescut corupția și, odată cu ea, distanța dintre cei îmbogățiți peste noapte și oamenii cinstiți. Proiectele de țară au fost abandonate”, a spus Maia Sandu.

Președinta susține că, în cei 30 de ani, nu am reușit să construim un stat de drept, iar unii oameni își caută dreptatea cu anii și nu o găsesc.

„Odată cu independența, am trăit drama unui conflict armat, care a lăsat sechele în sute de familii din țara noastră și o fractură pe trupul țării, de-a lungul cursului râului Nistru. Să apreciem curajul veteranilor și să cinstim memoria eroilor căzuți la Nistru în lupta pentru apărarea independenței Republicii Moldova. Să ținem minte sacrificiul lor suprem adus patriei și să facem tot ce ne stă în puteri pentru a nu mai admite vărsare de sânge pe pământul nostru”, a mai adăugat Sandu.

Totuși, președinta spune că, oricât de greu ne-a fost, Republica Moldova a rămas „o țară democratică, o țară care își prețuiește libertatea”.

„Moldovenii au respins dictatura, nu au permis nimănui să le fure libertatea. Aceasta este, probabil, cea mai mare realizare a noastră. În acești ani, am învățat valoarea votului nostru și importanța unei guvernări bune și responsabile. Societatea s-a maturizat. Nu am devenit prizonierii corupției și incompetenței, soarta noastră este în mâinile noastre. Astăzi, noi decidem drumul către următorii 30 de ani – și-l vom începe cu reclădirea statului și transformarea instituțiilor”, a afirmat președinta.

Totodată, Maia Sandu a venit și cu un mesaj adresat direct cetățenilor, prin care le promite că, noua guvernare ar urma să schimbe cursul țării, să dezvolte politici pentru interesul oamenilor și să creeze condiții unice pentru toți moldovenii.

„Guvernarea vă propune un nou proiect de țară. Vă propunem să construim instituții publice, cu reguli clare, care vor lucra pentru oameni. Vă invit să lucrăm împreună, să facem echipă între stat și cetățeni. Avem acum oportunitatea de a pune umărul cu toții la un proiect național de curățare și consolidare a statului ca să avansăm pe drumul spre prosperitate și integrare europeană. Vom începe de la temelie – de la restabilirea dreptății. Vom construi un stat de drept, cu instituții puternice, cu o justiție adevărată. Vom învăța cu toții să respectăm legea. Să avem încredere unii în alții. Să înțelegem că averea statului este averea noastră și că trebuie protejată. Astfel vom crește încrederea în țara noastră, vom aduce investiții, vom crea locuri de muncă, vom dezvolta o economie puternică. Vom avea grijă de oameni. Veniturile cetățenilor trebuie să crească, pensiile trebuie să crească, trebuie să fim solidari cu cei care au mai puțin. Succesul nostru ca societate nu se va măsura în câți milionari avem în țară, ci în creșterea numărului celor care nu se mai tem pentru ziua de mâine”, a promis Sandu cetățenilor.

Toate promisiunile făcute de șefa statului cetățenilor le puteți citi aici.

Precizăm că, la evenimentele dedicate celor 30 de ani de la obținerea independenții Republicii Moldova, trei oaspeți, șefi de state, președintele României, Klaus Iohannis, al Ucrainei, Vladimir Zelenski, și cel al Poloniei, Andrzej Duda, au dat curs invitației Maiei Sandu și au participat la parada militară dedicată celor 30 de ani de independență a țării noastre.

#PMAN #promisiuni #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Opt oferte au fost depuse pentru construirea ultimului tronson al Autostrăzii „Unirii” Târgu Neamț – Iași – Ungheni, contract care prevede și realizarea a aproximativ 5 kilometri de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova. La procedură participă companii din România, Bulgaria, Grecia, Italia, Spania, Turcia și Ucraina.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) din România gestionează licitația pentru tronsonul 4, cuprins între DN24, în zona Iași, și Podul peste Prut de la Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova. Sectorul are o lungime de 15,5 kilometri, iar valoarea estimată a contractului este de 4,7 miliarde de lei. Finanțarea este asigurată din fonduri europene prin programul Security Action for Europe (SAFE). Durata totală de realizare este de 46 de luni, dintre care 10 luni sunt alocate proiectării și 36 de luni execuției lucrărilor.

Proiectul include lucrări de infrastructură complexe, printre care 14 poduri și pasaje, două tunele — cel mai lung având circa 1.760 de metri — și două noduri rutiere, unul de perspectivă cu drum de legătură spre viitorul Spital Regional de Urgență și Aeroportul Iași și nodul rutier Golăiești.

CNIR precizează că va acorda punctaj suplimentar constructorului care își asumă finalizarea în cel mult 18 luni a segmentului de 2,77 kilometri dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut de la Ungheni. Elementul de noutate al contractului este segmentul de autostradă care va fi construit dincolo de Prut, pe teritoriul Republicii Moldova, de partea română. „Practic, ducem Autostrada Unirii dincolo de Prut”, a declarat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.

Proiectul este corelat și cu dezvoltarea unui hub logistic multimodal la stația Berești, în raionul Ungheni, pe un teren de 18 hectare. Acesta este gândit ca un punct strategic la frontiera estică a Uniunii Europene, cu acces la rețeaua TEN-T, la infrastructura feroviară cu ecartament european și larg și la coridoarele de transport Centru–Nord.