Promo-LEX: Numărul sporit de alegători creează îngrijorări privind elaborarea listelor electorale

Numărul alegătorilor care vor putea participa la alegerile din 20 octombrie este cu aproape 15 mii mai mare față de alegerile prezidențiale de acum patru ani. În contextul ratei scăzute a natalității și al creșterii migrației, acest lucru este un motiv de îngrijorare, deoarece apar întrebări cu privire la calitatea listelor de alegători și a datelor din Registrul de stat al alegătorilor (RSA), transmite RUPOR.MD. Afirmă experții Asociației Promo-LEX, care au prezentat primul raport al Misiunii de Observare a Alegerilor Prezidențiale și a Referendumului Constituțional Republican.

Directorul de program al Asociației Promo-LEX, Nicolae Panfil, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că la data de 1 august, în Registrul de Stat al Alegătorilor erau înregistrați 3 300 600 de alegători, număr aproape identic cu cel al alegătorilor la alegerile locale de anul trecut. Comparativ cu alegerile prezidențiale din 2020, numărul alegătorilor a crescut cu aproape 15.000 de persoane.

„Referitor la calitatea acestor date, nu putem vorbi exclusiv despre Comisia Electorală Centrală, ci mai degrabă despre modul în care sunt stocate datele în Registrul de stat al populației”, a spus Nicolae Panfil.

Potrivit acestuia, la fiecare alegeri, numărul alegătorilor care nu au rezidență permanentă sau viză de ședere crește, de asemenea. Cel mai probabil, aceștia sunt alegători care călătoresc în străinătate. Pentru alegerile parlamentare, aceasta nu este o mare problemă, deoarece toți alegătorii din străinătate votează pe liste suplimentare, respectiv, au acces la secțiile de votare.

„Totuși, în ceea ce privește referendumul, este o chestiune foarte importantă, deoarece există un nivel de participare care trebuie atins pentru validarea referendumului, și anume 33 %. Vom vedea dacă aceasta va fi o problemă sau nu în viitoarele alegeri. Cu toate acestea, solicităm CEC și RSA să evite speculațiile pe această temă și să explice motivele unui astfel de fenomen”, a îndemnat Nicolae Panfil.

#2024 #alegeri prezidentiale #referendum #Promo-Lex #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.