Promo-LEX: Numărul sporit de alegători creează îngrijorări privind elaborarea listelor electorale

Numărul alegătorilor care vor putea participa la alegerile din 20 octombrie este cu aproape 15 mii mai mare față de alegerile prezidențiale de acum patru ani. În contextul ratei scăzute a natalității și al creșterii migrației, acest lucru este un motiv de îngrijorare, deoarece apar întrebări cu privire la calitatea listelor de alegători și a datelor din Registrul de stat al alegătorilor (RSA), transmite RUPOR.MD. Afirmă experții Asociației Promo-LEX, care au prezentat primul raport al Misiunii de Observare a Alegerilor Prezidențiale și a Referendumului Constituțional Republican.

Directorul de program al Asociației Promo-LEX, Nicolae Panfil, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că la data de 1 august, în Registrul de Stat al Alegătorilor erau înregistrați 3 300 600 de alegători, număr aproape identic cu cel al alegătorilor la alegerile locale de anul trecut. Comparativ cu alegerile prezidențiale din 2020, numărul alegătorilor a crescut cu aproape 15.000 de persoane.

„Referitor la calitatea acestor date, nu putem vorbi exclusiv despre Comisia Electorală Centrală, ci mai degrabă despre modul în care sunt stocate datele în Registrul de stat al populației”, a spus Nicolae Panfil.

Potrivit acestuia, la fiecare alegeri, numărul alegătorilor care nu au rezidență permanentă sau viză de ședere crește, de asemenea. Cel mai probabil, aceștia sunt alegători care călătoresc în străinătate. Pentru alegerile parlamentare, aceasta nu este o mare problemă, deoarece toți alegătorii din străinătate votează pe liste suplimentare, respectiv, au acces la secțiile de votare.

„Totuși, în ceea ce privește referendumul, este o chestiune foarte importantă, deoarece există un nivel de participare care trebuie atins pentru validarea referendumului, și anume 33 %. Vom vedea dacă aceasta va fi o problemă sau nu în viitoarele alegeri. Cu toate acestea, solicităm CEC și RSA să evite speculațiile pe această temă și să explice motivele unui astfel de fenomen”, a îndemnat Nicolae Panfil.

#2024 #alegeri prezidentiale #referendum #Promo-Lex #raport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.