Propagandistul favorit al lui Putin, moment de sinceritate: Vom ajunge în curând o dictatură ca nicăieri în lume

Un moment rar de sinceritate a avut la televiziunile rusești, chiar și Vladimir Soloviov, considerat propagandistul favorit al președintelui Vladimir Putin, fiind exasperat de propunerile radicale ale unei invitate în emisiunea sa.

Momentul a avut loc după un schimb de replici privind folosirea serviciilor de tip VPN care permit accesarea site-urilor blocate de autoritățile din Rusia.

„Păi haide să încarcerăm 100 de persoane care folosesc un VPN dar unul dintre directorii din administrația prezidențială a spus că este OK, că folosește unul și se uită…”, afirmă Soloviov, întrerupt rapid de către Maria Butina, o fostă agentă în SUA condamnată pentru spionaj în 2019.

Încă din luna septembrie a anului trecut, cu jumătate de an înainte de declanșarea războiului din Ucraina, autoritățile ruse au blocat 6 dintre cele mai populare servicii VPN ca parte a tentativelor Moscovei de a-și consolida controlul asupra internetului.

Cu toate acestea, milioane de ruși folosesc în continuare astfel de servicii de eludare a cenzurii oficiale, unele dintre ele finanțate direct de guvernul american.

It takes a lot to make Vladimir Solovyov sound like a liberal, but Maria Butina managed it the other night

She told him that if Russian children are using a VPN to access Western social networks, their parents should be jailed pic.twitter.com/56HvOQNUBb

— Francis Scarr (@francis_scarr) August 4, 2022

#propaganda #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.