Reacția Komaksavia la decizia tribunalului arbitral din Suedia

Komaksavia Airport Invest Ltd, compania care administrează Aeroportul Chișinău susține într-un comunicat de presă că scoaterea de pe rol a deciziei nu este una definitivă. O vom ataca în instanțele superioare din Suedia.

Subliniem că Arbitrajul de la Stockholm nu a luat în considerare esența litigiului, ci doar chestiunile procedurale privind admisibilitatea unei cereri de examinare în temeiul Convenției privind protecția reciprocă a investițiilor între Moldova și Cipru.

În ceea ce privește pretinsa acuzație de lipsă a investițiilor, Komaksavia Airport Invest atrage atenția că asemenea concluzii nu au fost formulate. Arbitrajul a concluzionat doar că investiția făcută nu a fost se încadrează în criteriile specifice ale convenției dintre Moldova și Cipru privind protecția investițiilor și multe altele. Și pe această bază, arbitrajul încheie disputa, dar nu anunță o victorie pentru Republica Moldova.

Komaksavia Airport Invest susține că declarațiile Ministerului Justiției este manipulatoare.

Strategia statului de protecție „prin procedură”, și nu „pe fapt” este doar o pauză în dispută, dar nu finalizarea acesteia. Nu poate fi vorba despre rezilierea contractului de concesionare.

Din moment ce Republica Moldova a hotărât să nu ducă până la capăt litigiul în cadrul Arbitrajului de la Stockholm și să retragă cererea din examinare „pe procedură”, Komaksavia Airport Invest își va continua apărarea în celelalte tribunalele internaționale.

În cazul în care tribunalul a considerat că investițiile efectuate pentru perioada 2014-2020 nu se încadrează în condițiile uneia dintre convențiile existente în lume, asta nu înseamnă că nu a existat nicio investiție în forma prevăzută de contract.

Ieri, 3 august, Ministerul Justiației anunța că tribunalul arbitral al Camerei de Comerț din Stockholm (Suedia) a respins cererea Komaksavia Airport Invest Ltd îndreptată împotriva Republicii Moldova. Totodată, Tribunalul i-a acordat Republicii Moldova suma de 216,678.75 mii euro drept compensare pentru cheltuielile suportate în legătură cu procedura arbitrală.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, condamnat de prima instanță pentru fraude la BEM, a luat în concesiune aeroportul Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și cere anularea contractului de concesionare a aeroportului. Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro. O decizie încă nu există.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#aviainvest #concesionare #Aeroport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.